Adrian Lupușor: Amnistia de capital ar putea transforma Republica Moldova în punte pentru spălările de bani internaționale
Instrumentul pe care l-au ales autoritățile pentru a aduce capital în țară - aministia fiscală și amnistia de capital - este total inadecvat scopului propus, de aceea solicităm retragerea acestui proiect, întrucât el implică riscuri majore pentru economie, a declarat directorul executiv al Organizației Expert-Grup, Adrian Lupușor, despre proiectul de lege referitor la amnistie votat deja în prima lectură. În cadrul unei mesei rotunde organizate la 22 decembrie de către Asociația Presei Independente și portalul Moldova Curată, expertul a numit 7 riscuri care reprezintă argumente solide în favoarea retragerii proiectului.
„Proiectul compromite sistemul de integritate și favorizează corupția”
Documentul votat de deputați în prima lectură la 16 decembrie 2017 conține, în esență, prevederi care vor permite o „liberalizare a capitalului” și ar urma să ducă la o „stimulare fiscală”. Reprezentanții Expert-Grup spun că așa-numita liberalizare a capitalului este partea cea mai vulnerabilă a proiectului, deoarece astfel vor putea fi declarate, deci incluse în circuitul legal, activele tăinuite până acum - mașini, imobile, mijloace bănești, cote-părți în firme etc., contra unei taxe de doar 2 procente din valoarea lor. La fel vor putea proceda și cei care până în prezent au declarat valori mai mici ale bunurilor lor, iar statului îi va fi interzis să verifice proveninența acestui capital.
Pe lângă faptul că însuși procesul de adoptare a fost unul defectuos și pripit, fără să existe avizul Guvernului și consultări cu partenerii de dezvoltare, expertul a menționat că proiectul va contribui la sporirea evaziunii fiscale. „Cauza este că amnistiile fiscale și de capital pe termen lung duc la o îndatorare și mai mare a țărilor, deoarece aceasta creează așteptări din partea populației, agenților economici privind viitoarele amnistii. Firmele, la un moment dat, încetează să mai achite impozite, anticipând noi aministii și avem deja evidențe empirice: Kazahstanul, exemplul invocat de către autorii proiectului de lege, este la a 7-a amnistie. Argentina, o altă țară avântată în aceast cerc vicios, este la a 21-a amnistie. Republica Moldova este la a doua. Deci se creează așteptări referitoare la viitoarea aministie și pe termen lung se subminează disciplina fiscală, pentru că sunt avantajați cei care încalcă legislația și sunt discriminați cei care se conformează”, a spus Adrian Lupușor.
El a făcut trimitere la un studiu al FMI din anul 2008, care ar arăta că în majoritatea cazurilor amnistiile duc la rezultate negative, iar consturile sunt mai mari decât beneficiile. Expertul a adăugat că aministia fiscală și de capital aplicată în Republica Moldova în anul 2007 nu a avut efecte pozitive clare și că ar fi adus la buget doar 4 milioane de lei, iar capital ar fi fost declarat de 100 de milioane de lei, majoritatea reprezentând bunurile Întreprinderii MoldovaGaz, care și-a reevaluat activele.
Alte riscuri ar fi, în opinia expertului, compromiterea sistemului național de integritate datorită art. 10 din proiect, care interzice investigarea provenienței capitalului declarat, dar și cel de creștere a nivelului corupției în general.
„Aministia de capital ar putea favoriza dezvoltarea fenomenului spălării banilor”
Expertul a accentuat în mod deosebit fenomenul spărării banilor, care prin acest proiect ar putea fi amplificat. „Vor putea fi utilizate persoane interpuse din Republica Moldova care să declare aceste active și să plătească o taxă modestă de 2 la sută. Aceste active, intrate astfel în circuitul legal, pot proveni inclusiv de peste hotare și zone offshore. Proiectul de lege este destul de vag cu privire la eliminarea acestui risc și, în plus, aceste prevederi conform cărora beneficiarii amnistiei nu vor putea fi investigați vin în contradicție cu principiile organizaiei FATF, care setează standardele internaționale în domeniul luptei împotriva spălării banilor. Republica Moldova este parte a Convenției împotriva spălării banilor și încălcarea acestui principiul - acela de a investiga originea capitalului supus aminstiei ar putea izola țara sub aspectul plăților interbancare internaționale. Astfel, Republica Moldova ar risca să fie exclusă din sistemul de plăți interbancare internaționale dacă acest proiect de lege va fi adoptat în formula actuală”, a mai punctat Adrian Lupușor.
Nici riscul de imagine pentru sectorul bancar al țării nu ar fi de neglijat, în opinia expertului, la fel ca și cel referitor la înrăutățirea relațiilor cu partenerii de dezvoltare - Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional. „Miza autorilor proiectului de lege este că această amnistie va permite intrarea în Republica Moldova a capitalurilor care până acum erau în zone offshore sau nu circulau în spațiul formal. Ulterior aceste capitaluri ar urma să se transforme în investiții, impozite la buget. Eu nu văd cum acest scop va fi atins deoarece proiectul îi avantajează pe cei care nu s-au conformat până acum. Or, persoana care a încălcat legea ieri o va încălca și mâine, persoana care a fost coruptă ieri, va fi coruptă și mâine. Eu nu văd cum un proiect de lege care îi favorizează pe cei care nu se conformează legii și chiar îi discriminează pe cei care se conformează poate duce la efecte pozitive. În plus, noi totuși dorim în Republica Moldova investiții productive, care să aducă valoare adăugată și să creeze locuri de muncă. Nu vrem orice formă de investiții. Investiții formale, prin zone offshore. Țara noastră nu este un stat falimentar care necesită în mod disperat bani sub orice formă. Noi trebuie să atragem investiții productive prin alte instrumente, prin îmbunătățirea climatului de afaceri în primul rând. Dacă facem această amnistie de capital noi vom avea bani de proveniență ilicită care nu au cum să aducă valoare adăugată economiei și creează riscuri evidente de spălare de bani și de transformare a Republicii Moldova în punte pentru spălarea de bani cu conotație internațională”, a concluzionat directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupușor.
Prezent în sală, șeful adjunct al Direcției Legislație din cadrul Ministerului Justiției, Vladislav Cârlan, a confirmat că proiectul a fost adoptat de Parlament fără să existe, conform procedurii obligatorii, avizul Guvernului. El a spus că Executivul are nevoie de timp ca să consulte mai multe ministere, dar și partenerii de dezvoltare. De asemenea, Vladislav Cârlan a spus că și Ministerul Justiției consideră inacceptabile prevederile art. 10 din proiect, care presupun interzicerea investigării provenienței capitalului declarat după amnistie. El a adăugat că în prezent se lucrează la avizul Guvernului și la propunerile de modificare a proiectelor pentru lectura a doua.
Masa rotundă a avut loc în cadrul Proiectului “Monitorizarea integrităţii persoanelor cu funcţii publice şi a candidaţilor la alegerile în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia prin intermediul platformei online www.MoldovaCurata.md”, implementat de Asociația presei Independente, cu susţinerea financiara a Fundaţiei Soros-Moldova/Programul Buna Guvernare. Opiniile exprimate în articol aparţin autorului şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Familia președintelui Curții Constituționale, proprieta...
Președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a intrat anul trecut în posesia unui imobil - spațiu comercial - în municipiul Chișinău, care valorează peste 2 milioane de lei, potrivit datelor cadastrale. Chiar dacă a indicat în declarația de avere faptul că imobilul a fost dobândit în baza unui contract de vânzare-cumpărare, magistratul spune că nu a dat niciun leu pe el și că de fapt, bunul i-a revenit prin succesiune după moartea tatălui său.
Președintele raionului Dondușeni, fondator la o firmă c...
Victor Chiriac, președintele raionului Dondușeni, a ales să rămână în această funcție, deși putea să ajungă deputat după demisia din Legislativ a lui Igor Corman. La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 el a fost al 27-lea pe lista Partidului Democrat (PDM). La alegerile locale din 14 iunie 2015, fiind președinte al Organizației Teritoriale Dondușeni a PDM, Victor Chiriac a fost cap de listă, devenind ulterior consilier raional, iar pe 8 iulie 2015 a fost ales președinte de raion cu voturile democraților, liberal-democraților, liberalilor și comuniștilor. Printre cei care l-au votat se regăsește și un văr de-al său, însă președintele raionului nu crede că la mijloc e un conflict de interese. De meserie medic, Chiriac este fondator, împreună cu alți câțiva apropiați, inclusiv cu verișorul care l-a votat președinte, la un SRL cu activități în agricultură, care a raportat, în 2012, venituri din vânzări de 100 de milioane de lei.
Judecătorul Iurie Obadă, care l-a încarcerat pe Andrei...
Iurie Obadă de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana) este magistratul care l-a băgat în închisoare pe Andrei Brăguță, tânărul de 32 de ani, care s-a stins zilele trecute în Penitenciarul 16. El a ajuns pe mâna poliției din cauză că ar fi depășit viteza în trafic și ar fi fost agresiv cu oamenii legii. La câteva zile de aflare în penitenciar, Andrei Brăguță a decedat, familiei spunându-i-se cauza - bronhopneumonie. Atât părinții, cât și procurorii, declară însă că tânărul ar fi fost torturat în închisoare. După decizia de plasare în arest, magistratul a plecat în concediu și va reveni la serviciu după data de 20 septembrie.
Dumitru Visternicean: „Nu avem judecători corupți”
Faptul că nu avem judecători judecați pentru acte de corupție demonstrează că nu avem judecători corupți în R. Moldova. De această părere este președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dumitru Visternicean. Într-un interviu pentru Moldova Curată, magistratul explică „paradoxul” potrivit căruia, deși avem un sistem judecătoresc corupt, nu avem și judecători corupți. „Fenomenul este compus din mai multe elemente. Atâta timp cât nu avem în plan penal infracțiunea numită corupția, în schimb avem dare de mită, luare de mită, trafic de influență, aceste lucruri trebuie demonstrate. Avem deja pe rol, în instanțele de judecată, patru dosare care vizează acte de corupție comise de judecători. Unul dintre ei a trecut deja de prima instanță unde a fost achitat”, a menționat Visternicean. Întrebat de ce majoritatea procedurilor disciplinare pornite de Colegiul disciplinar al CSM se încheie cu constatarea că judecătorul nu a comis nicio încălcare, președintele CSM a declarat: „Sunt mai multe probleme care duc la clasarea procedurii disciplinare. Trebuie să ținem cont de faptul că acest Colegiu disciplinar este o judecată a judecătorilor. Și, la fel ca în orice instanță, judecătorului îi este asigurat dreptul la apărare. Foarte multe proceduri disciplinare au fost intentate anterior doar de dragul de a fi intentate”. Cu toate acestea, Visternicean este mulțumit de activitatea acestui colegiu. În special, pentru că „și-a păstrat independența și imparțialitatea, indiferent de cine este cel supus examinării, cine a depus sesizarea”. În cadrul aceluiași interviu, președintele interimar al CSM dezvăluie care sunt criteriile în baza cărora are loc numirea și avansarea în post a judecătorilor și își expune părerea vizavi de judecătorii cu averi de milioane. Interviul integral îl puteți citi aici.
Demnitar atenționat pentru că a urcat băut la volanul m...
Dorian Taşcă, şeful Oficiului Teritorial al Cancelariei de Stat Hânceşti, care a fost tras pe dreapta de inspectorii de patrulare în noaptea de Crăciun şi care a recunoscut că a băut două pahare de vin înainte de a urca la volanul maşinii de serviciu, a fost... atenționat. Măsura a fost luată la două zile după ce Moldova Curată a relatat despre acest caz.