Provocările de integritate ale noii legislaturi, discutate de autorități și societatea civilă
Circa 70 de participanți, inclusiv deputați în Parlament și reprezentanți ai partidelor extraparlamentare, ai Guvernului, unor ministere, autorități și instituții de control și reglementare, dar și experți ai societății civile au discutat la Chișinău despre provocările de integritate și bună guvernare în contextul noii legislaturi. La conferința „Dialog deschis despre integritate și buna guvernare în noul Parlament”, desfășurată pe 20 ianuarie 2026 de Asociația Presei Independente (API) în parteneriat cu Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT), au fost lansate „Carta Parlamentului Curat 2025” și studiul „Guvernarea promisă: în ce măsură programul de guvernare reflectă angajamentele electorale”.
În deschiderea conferinței, Igor Grosu, președintele Parlamentului R. Moldova, a menționat că Legislativul își asumă îmbunătățirea nivelului de transparență, integritate și a calității procesului decizional.
„În ce privește transparența știu că avem carențe. Uneori competiția dintre a face repede și a face calitativ nu este în favoarea transparenței. Recunoaștem aceste greșeli și suntem nevoiți să revenim asupra lor”, a specificat speakerul, anunțând că pe agenda legislativă se află două inițiative majore – Legea privind statutul și conduita deputatului și Codul Parlamentului – menite să modernizeze regulile de funcționare ale instituției. Se va pune accent pe consolidarea mecanismelor de etică și pe gestionarea conflictelor de interese.
La rândul său, Daniela Vidaicu, directoarea executivă a Fundației Soros Moldova, a subliniat că societatea civilă și cetățenii au așteptări foarte mari de la noul Parlament, în special în ceea ce privește integritatea, transparența și buna guvernare, considerate fundamentale pentru dezvoltarea democratică și pentru parcursul european al țării.
„Oamenii își doresc reforme adevărate, își doresc transparență și un dialog onest cu autoritățile, astfel încât să poată fi identificate soluții pentru problemele sociale, economice, dar și cele ce țin de accesul la justiție, libertatea presei și libertatea de exprimare”, a spus Daniela Vidaicu. Totodată, ea a reafirmat rolul de monitorizare al societății civile și disponibilitatea acesteia de a avea un dialog constant, inclusiv unul incomod, cu autoritățile.
În cadrul primei sesiuni a conferinței, „Integritatea activității parlamentare: probleme și recomandări”, a fost lansată „Carta Parlamentului Curat 2025”, elaborată de API. Expertele anticorupție Mariana Kalughin și Lilia Zaharia au făcut o trecere în revistă a problemelor existente și au formulat recomandări pentru consolidarea integrității și a transparenței parlamentare. Evidențiind instrumentele-cheie de asigurare a integrității în serviciul public, inclusiv meritocrația, verificarea titularilor și a candidaților la funcțiile publice, declararea averilor și intereselor, regimul cadourilor, protecția avertizorilor de integritate și altele, Mariana Kalughin a subliniat necesitatea unor evaluări și eventuale modificări sau completări la legislația în vigoare. Modificarea regulilor de numire a conducerii autorităților anticorupție, în special renunțarea la concursuri pentru funcțiile de conducere ale CNA, afectează credibilitatea instituțională, a menționat experta. Reprezentanții societății civile, intervievați de Lilia Zaharia, au semnalat unele probleme de acces la informații pe pagina web a Parlamentului, inclusiv date incomplete și publicarea tardivă a programului legislativ, ceea ce reduce din transparența și predictibilitatea procesului legislativ. A fost subliniată și necesitatea adoptării unui Cod de etică al deputaților, care să prevadă inclusiv sancțiuni pentru dezinformare intenționată și pentru mesaje discriminatorii sau misogine.
La deficiențele procesului de consultare publică a actelor normative s-au referit și reprezentanții unor organizații neguvernamentale. Andrei Lutenco, director executiv al Centrului de Politici și Reforme, și Nicolae Panfil, director de program Promo-LEX, au criticat caracterul fragmentar al unor consultări, considerându-le „o oportunitate ratată de a îmbunătăți legislația și calitatea actelor normative” și subliniind necesitatea consultării largi în special a legilor cu impact major. Sergiu Neicovcen, directorul executiv al Centrului CONTACT, s-a referit la consiliile de experți de pe lângă comisiile parlamentare. În multe cazuri, aceste consilii sunt nefuncționale sau ineficiente, astfel trebuie identificate soluții pentru îmbunătățirea activității acestora. Despre principalele probleme de integritate ale corpului legislativ curent a vorbit Viorica Zaharia, redactoarea portalului anticorupție MoldovaCurata.md, unde sunt publicate și vor fi actualizate profilurile de integritate ale tututor deputaților de legislatura a XII-a (2025-2029).
Și-au expus opiniile la tema integrității și a bunei guvernări în Parlamentul R. Moldova unii deputați și reprezentanți ai partidelor extraparlamentare: Arina Spătaru (Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa), Alexandr Berlinschii (Partidul Nostru), Inga Sibova (Partidul Comuniștilor), Igor Chiriac (Partidul Acțiune și Solidaritate). Deputatul PAS și președintele Comisiei pentru integrare europeană Marcel Spatari a recunoscut că trebuie organizate mai multe consultări publice, explicând că unele probleme țin de capacitatea redusă a comisiilor parlamentare de a realiza sintezele propunerilor venite din partea societății civile. El a subliniat importanța unor discuții „civilizate și nepolitizate”, axate pe conținutul proiectelor de legi.
În „Carta Parlamentului Curat 2025” sunt formulate recomandări concrete pentru următorii trei ani în scopul sporirii integrității parlamentare și asigurării bunei guvernări, inclusiv a transparenței în procesul decizional.
CARTA PARLAMENTULUI CURAT 2025
La cea de-a doua sesiune din cadrul conferinței, experții Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT) au prezentat studiul „Guvernarea promisă: în ce măsură programul de guvernare reflectă angajamentele electorale”. Analiza este structurată pe cinci domenii-cheie de politici publice: integrare europeană, drepturile omului, justiție, securitate și apărare, dezvoltare economică și socială, evaluând gradul de coerență dintre angajamentele electorale asumate de Partidul Acțiune și Solidaritate în campania pentru alegerile parlamentare 2025 și Programul de Guvernare „UE, Pace, Dezvoltare”. Potrivit expertei Polina Panainte, programul de guvernare integrează mai clar domenii precum integrarea europeană și securitatea, unde „accentul este pus pe pași concreți, cum ar fi negocierile cu Uniunea Europeană, consolidarea instituțiilor și dezvoltarea capacităților de apărare”. În schimb, în alte domenii integrarea angajamentelor electorale este mai slabă sau fragmentară. „Promisiunile cu impact social ridicat sau sensibilitate politică fie sunt reformulate, fie lipsesc”, a explicat experta, menționând drepturile politice ale diasporei, combaterea violenței de gen, locuințele accesibile și creșterea veniturilor.
„Per ansamblu, programul de guvernare este coerent ca orientare, dar neuniform ca fidelitate față de promisiunile electorale și incomplet ca instrument de politică publică”, a concluzionat Igor Boțan, director executiv ADEPT. El a subliniat că, deși există domenii în care Guvernul își asumă mai mult decât a promis în campanie, lipsa etapizării, a finanțării multianuale și a indicatorilor clari în alte politici importante poate afecta livrarea reală a promisiunilor.
Studiul integral poate fi consultat accesând acest link.
Evenimentul a fost realizat în cadrul proiectului „Promovarea integrității și combaterea dezinformării în alegerile parlamentare 2025 și post-alegeri”, implementat de Asociația Presei Independente (API), cu suportul Fundației Soros Moldova. Opinia autorilor nu reflectă neapărat opinia Fundației Soros Moldova.
Stimați cititori,
Dacă dețineți informații relevante referitoare la subiectul de mai sus, vă rugăm să ni le comunicați completând formularul de mai jos. Echipa portalului Moldovacurata.md va analiza mesajele recepționate și, după caz, va actualiza conținutul materialului.
Notă. Asociația Presei Independente (API) și portalul MoldovaCurata.md garantează că toate datele personale ale expeditorilor vor fi protejate.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
