Anatolie Donciu, preşedintele CNI
Odată cu numirea lui Anatolie Donciu de către Parlament, la 25 octombrie 2012, în funcţia de preşedinte al Comisiei Naţionale de Integritate, fapt contestat vehement de rerezentanţi ai societăţii civile, jurnaliştii au descoperit că acesta ar fi tăinuit o parte din averea familiei sale. Asta în condiţiile în care CNI trebuie, în conformitate cu legislaţia, să verifice veridicitatea declaraţiilor de avere şi de interese ale persoanelor cu funcţii importante în stat.
Astfel, la puţin timp după numirea sa în funcţie, „Ziarul de Gardă” a publicat investigaţii potrivit cărora Anatol Donciu deţine o casă în sectorul Centru al capitalei estimată de experţii imobiliari la circa cinci milioane de lei. Mai mult, acesta nu ar fi înregistrat imobilul la Oficiul Cadastral, deşi locuia de câţiva ani în acea casă, ceea ce presupune neachitarea unor taxe. Întrebările jurnaliştilor erau din ce bani şi-a construit Donciu casa, întrucât aproape toată viaţa a lucrat în sistemul bugetar, şi cum a obţinut lotul pe care a construit casa şi pe care CCCEC, instituţie la care lucra, pusese anterior sechestru. Investigaţiile care vizează acest subiect le puteţi citi pe adresele http://www.zdg.md/investigatii/foto-casa-de-milioane-a-sefului-cni şi http://www.zdg.md/investigatii/casa-de-milioane-a-sefului-cni-ii.
În toiul scandalului, au ieşit la suprafaţă mai multe detalii despre activităţile anterioare ale preşedintelui CNI. Printre acestea se numără şi declaraţiile locotenent-colonelului de poliţie Grigore Gorea făcute pentru „Jurnal de Chişinău” referitoare la „dosare intentate de flori de cuc şi estorcări de bani” sub îndrumarea lui Donciu. Articolul care se referă la subiect îl găşiţi aici: http://ziar.jurnal.md/2012/11/06/asa-facea-donciu-bani-pentru-casa-de-milioane/.
La puţin timp după numirea lui Donciu în funcţia de preşedinte al CNI la propunerea Partidului Liberal, reprezentantul societăţii civile în această Comisie, Cristina Cojocaru, şi-a prezentat demisia, declarând că nu are convingerea că organul în care a fost numită s-a constituit în mod legal. „Această comisie nu este legitimă în fața cetățenilor din momentul în care imaginea comisiei a fost discreditată atât de puternic prin afirmațiile politicienilor. Până la urmă, s-au făcut niște partajări politice. Deja nu mai cred nici eu că această comisie o să poată să-și exercite mandatul așa cum așteaptă societatea”, a declarat atunci presei Cojocaru.
Declaraţie de avere
În declaraţia de avere pentru anul 2011, Anatolie Donciu a specificat că a câştigat un salariu de 48 300 de lei, alţi 15 300 de lei din activitate didactică şi 191 de mii de lei din alte surse (pensii, onorariu, indemnizaţii). Totodată, soţia sa a câştigat 58 600 de lei de la locul de muncă, venitul total al familiei Donciu în 2011 fiind de 314 100 de lei. În acelaşi document mai este indicat faptul că familia Donciu dispune de un lot pentru construcţii de şase ari, o casă de locuit “nefinisată” în Chişinău de 262,8 m.p. (deşi a declarat presei că această nu are nici 200 de m.p. - www.jurnal.md/ro/news/anatol-donciu-si-declaratia-sa-de-avere-591338/), un apartament cu suprafaţa locativă de 29,2 m.p., un “Mercedes E-200” din anul 1995 şi un cont bancar de 300 de euro.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Un membru al CNI este suspectat de incompatibilitate şi...
Leonid Morari, membru al Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), este în prezent şi administratorul unei firme de audit. Unii membri ai Comisiei parlamentare care a verificat averile şi interesele membrilor CNI spun că vor cere revocarea lui Leonid Morari, pentru că acesta a admis conştient starea de incompatibilitate de funcţii, contrar legii.
Certificatele de integritate pentru candidații la funcț...
Pentru prima dată în practica sistemului electoral din Republica Moldova, candidații la funcțiile de deputați vor trebui să obțină de la Autoritatea Națională de Integritate (ANI) certificate de integritate. Aceste documente vor conține date privind averile nejustificate sau conflictele de interese constatate de ANI și rămase în vigoare în ultimii trei ani. Având în vedere că în ultimii doi ani ANI practic nu a activat, vor fi luate în calcul doar actele de constatare emise începând cu sfârșitul anului 2015 și până la suspendarea activității CNI – iulie 2016.
Conflict la ANI. Poliția, chemată pentru a decide cine...
Zile tensionate la Autoritatea Națională de Integritate (ANI). Instituția încă nu este funcțională după reformare, însă președintele Anatolie Donciu și vicepreședintele Victor Strătilă au ajuns la ceartă, disputându-și dreptul de a conduce. După un conflict verbal izbucnit la 1 noiembrie, Victor Strătilă a chemat poliția, care l-a condus pe Anatolie Donciu afară din instituție. Strătilă susține că mandatul lui Donciu a expirat la 25 octombrie, iar al său mai este valabil până în luna februarie, de aceea consideră că el trebuie să conducă ANI.
La ANI au fost depuse mii de declarații greșite. Iurie...
Noul sistem de depunere a declarațiilor de avere și interese personale i-a zăpăcit pe unii funcționari, care au indicat date eronate. Este pentru prima dată când ei completează declarații electronice. Până acum o făceau pe suport de hârtie. Astfel că pe site-ul Autorității Naționale de Integritate (ANI) sunt peste patru mii de declarații eronate, cu date incomplete sau cu greșeli de ordin tehnic. Unul dintre cei care au greșit este fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale (CEC), Iurie Ciocan.
Semnături electronice folosite de funcționari la depune...
Semnăturile electronice pe care în acest an le-au primit și le vor folosi pentru prima dată funcționarii publici la depunerea declarațiilor de avere sunt valabile numai un an. Pentru ele statul a plătit o sumă ce depășește de trei ori costurile suportate de ANI pentru digitizarea declarațiilor depuse pe hârtie în ultimii 5 ani.
