Angajații comisiilor parlamentare vor avea câștiguri mai mari
Angajații comisiilor parlamentare ar putea deține funcții în organele de administrare de la întreprinderile de stat şi de la societăţile pe acţiuni cu capital de stat, potrivit unor amendamente efectuate la legislația actuală la finele anului trecut.
„A fost adoptată doar norma, la inițiativa mai multor deputați, ca angajații din comisiile parlamentare să poată deveni membri ai consiliilor de administrație la întreprinderile de stat. Dar regulamentul în baza căruia ar urma să fie aplicată norma urmează să fie elaborat de Ministerul Economiei, ceea ce nu se va întâmpla mai devreme de jumătate de an. Eu personal am avut unele rezerve vizavi de această inițiativă”, a declarat pentru Moldova Curată Veaceslav Ioniță, președintele comisiei parlamentare economie, buget și finanțe.
Menționăm că, potrivit declarațiilor de avere pentru anul 2012 depuse la Comisia Națională de Integritate, consultanții principali ai comisiei conduse de Veaceslav Ioniță au indicat un venit lunar mediu obținut de peste 9 000 de lei.
„Nu se poate așa ceva”
Experții economici critică norma adoptată de deputați. „Este o nebunie economico-legală. Nu se poate așa ceva. Anul trecut, am efectuat două studii privind soarta consiliilor de administrație de la întreprinderile de stat și am propus ca din acestea să fie scoși miniștrii, viceminiștrii etc., deoarece aceștia sunt persoane interesate și e vorba de conflict de interese. Ei primesc salarii de la locul de muncă de bază și mai sunt remunerați și de la aceste întreprinderi de stat. Iată numai la SA „Moldtelecom” o indemnizație pentru un membru al Consiliului de Administrație se ridică la 350 de mii de lei pe an. Prin această normă, Parlamentul își asumă răspunderea pentru lărgirea bazei coruptibile a acestui stat. Actuala guvernare nu dorește să lichideze corupția, dar o stimulează”, a declarat pentru portalul nostru doctorul în economie Gheorghe Costandachi.
Acum, în consiliile de administraţie ale întreprinderilor de stat şi ale societăţilor pe acţiuni cu capital de stat sunt delegaţi funcţionari din cadrul ministerelor, inclusiv şefi de agenţii, departamente şi viceminiştri.
Salariile viceminiștrilor, de trei ori mai mici decât indemnizațiile
Pe parcursul ultimilor ani au existat mai multe subiecte în presă care scoteau în vileag faptul că mai mulți funcționari au fost remunerați „regește” în cadrul acestor structuri. De exemplu, cinci funcţionari de stat, membri ai Consiliului de Administrare a SA „Tutun-CTC”, întreprindere în care statul deținea peste 90 la sută din acțiuni, au primit recompense de peste 100 000 de lei fiecare, pentru munca prestată în anul 2010.
Pavel Filip, actualul ministru al Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiei, care deținuse anterior funcția de director general al „Tutun-CTC”, considera drept inadecvată diferenţa între premiile de 1 000 de lei acordate angajaţilor întreprinderii şi cele de peste 100 000 de lei de care a beneficiat fiecare membru al Consiliului de Administraţie.
Potrivit legislaţiei, membrii Consiliului de Administrare au dreptul la o recompensă anuală de până la 5% din valoarea profitului. Cei cinci funcţionari de stat au primit în total peste 600 000 de lei, ceea ce reprezintă 4,5% din profitul de 13,38 milioane de lei obţinut de „Tutun-CTC” în anul 2010.
Și fostul viceministru al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, Dona Scola, a deținut funcțiile de membru în patru consilii de administrare de la întreprinderile de stat în același timp. Bunăoară, aceasta a obținut, în 2012, un venit de peste 156 de mii de la „Moldtelecom”, „MoldData”, „IDSI” și ÎS „Radiocomunicații”, toate întreprinderi de stat.
Situația pare să perpetueze, în condițiile în care viceministrul Economiei, Octavian Calmâc, a indicat în declarația sa de avere pentru anul trecut că a obținut peste 323 442 de lei din reprezentarea statului în mai multe societăți comerciale, fără să indice denumirile acestora. Menționăm că salariul viceministrului a fost în 2012 de trei ori mai mic – de peste 108 600 de lei. Și celălalt viceministru al Economiei, Dumitru Godoroja, a primit 21 600 de lei drept remunerare pentru deținerea funcției de președinte al Consiliului de Administrare de la întreprinderea „Mileștii Mici”.
Crina Vlaicu
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Parlamentul este igienizat din bani publici, iar grădin...
De mai mulți ani, grădinițele din capitală nu sunt asigurate cu săpun lichid suficient și nici cu hârtie igienică. Autoritățile publice locale motivează prin faptul că nu sunt bani suficienți pentru aceste produse. De regulă, sunt alocate mijloace financiare doar pentru detergenți, var, clor, iar igiena copiilor este lăsată în grija părinților. În schimb, pentru aleșii poporului statul alocă resurse din belșug pentru produse igienice de calitate. Bunăoară, dacă anul trecut din bugetul public au fost alocați doar 29 de lei pentru procurarea produselor igienice de uz casnic pentru un copil, atunci pentru un angajat din clădirea Parlamentului au fost cheltuiți tocmai 530 de lei, adică de 18 ori mai mult decât se alocă pentru un copil care frecventează grădinița în capitală.
CV-ul și averea „din declarații” a medicului din frunte...
Ghenadie Buza, președintele raionului Hâncești, urmează, „în curând” să finalizeze construcția unei case în orașul Hâncești, acolo unde locuiește. El conduce un Mercedes și este pasionat de vinificație, participând la concursuri organizate pentru producători. Ghenadie Buza este de profesie medic-chirurg și a activat practic toată viața în cadrul Spitalului Raional Hâncești. S-a implicat în politică inițial din partea PCRM, fiind consilier orășenesc, iar din 2010 a ajuns în Consiliul Raional ca reprezentat al Partidului Democrat (PDM). A ajuns președinte de raion fiind susținut și de un deputat socialist, care, a plătit pentru vot cu calitatea sa de membru de partid. Liberal-democrații, în momentul când s-a votat președintele raionului, au acuzat că negocierile ar fi fost înlocuite cu ”metode de șantaj și cumpărare”.
Un consilier al lui Igor Dodon a fost numit în funcție,...
Consilierul președintelui Igor Dodon pentru relații interetnice, Serghei Mișin, numit în funcție acum 4 luni, este, în prezent, subiectul unei cauze penale pornite de Procuratura Anticorupție, după ce o fostă clientă care l-a angajat ca avocat, l-a acuzat că a mințit-o timp de doi ani și jumătate. O investigație publicată vineri de Ziarul de Gardă arată că Serghei Mișin și-ar fi mințit clienta despre existența unui litigiu în instanță și despre pronunțarea unor hotărâri judecătorești în favoarea sa. Până la urmă, el i-a restituit banii pentru pretinsele servicii (15 mii de lei), dar femeia a ratat termenele de adresare în judecată și astfel a pierdut, practic, banii pe care i-a investit în construcția unui apartament.
ANI i-a plătit 5 mii de lei despăgubire unui procuror s...
Procurorul sectorului Buiucani al capitalei, Igor Demciucin, a câştigat la Curtea Supremă de Justiţie litigiul împotriva Autorităţii Naţionale de Integritate, succesoarea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI). Instituţia a fost obligată să-i plătească procurorului un prejudiciu moral de 5 mii de lei, pentru că nu ar fi avut dreptate atunci când a constatat că omul legii a inclus date false în declaraţia de avere. Procurorul s-a plâns în instanţă că CNI i-ar fi lezat grav onoarea şi demnitatea şi a cerut de la actuala ANI un prejudiciu moral de 300 de mii de lei. Magistraţii au redus suma la 5 mii de lei.
O nouă iniţiativă a autorităţilor, criticată de experţi...
Pachetul de legi cu privire la reformarea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) şi a sistemului de declarare a averilor şi intereselor de către persoanele cu funcţii publice riscă să rămână la nivel de proiecte, deoarece în prezent se elaborează o altă iniţiativă. Documentul prevede lichidarea CNI şi transmiterea atribuţiilor acesteia către Centrul Naţional Anticorupţie (CNA). Unii jurişti sunt de părerea că iniţiativa este periculoasă, deoarece va duce la concentrarea instituţiilor anticorupţie sub controlul unei singure forţe politice.