Apartamentul lui Ghimpu, subiect tabu la CNI?
Noul apartament cu trei camere al lui Mihai Ghimpu, situat pe strada Serghei Lazo din centrul municipiului Chişinău, nu este menţionat în declaraţia de avere a deputatului pentru anul 2012. Acest lucru este tratat diferit la CNI. În timp ce vicepreşedintele CNI, Victor Strătilă, declară că instituția examinează acest caz, preşedintele Anatolie Donciu afirmă că procesul de verificare a datelor despre apartamentul lui Ghimpu nici nu a început.
Deputatul Mihai Ghimpu, preşedintele Partidului Liberal din Moldova, a declarat că, în anul 2012, a obţinut împreună cu soţia sa un venit de circa jumătate de milion de lei. Potrivit declaraţiei de venituri şi proprietate pentru anul 2012 (www.parlament.md), familia Ghimpu are în posesie un apartament dobândit în anul 1993, cu suprafaţa de 63 de m.p. în municipiul Chişinău. Însă postul de televiziune „Jurnal TV” a publicat recent un extras din baza de date a Întreprinderii de Stat Cadastru, în care era menţionat că, la sfârşitul anului 2011, deputatul ar fi devenit proprietarul unui apartament de peste 150 de m.p., situat pe strada Serghei Lazo din capitală (www.jurnaltv.md).
Deşi acest apartament nu este trecut în declaraţia de avere pentru anul 2012 a deputatului, act îndeplinit la 29 martie 2013, la începutul anului curent, liderul PL recunoştea într-o emisiune difuzată de „Euro TV” că locuieşte într-un apartament cu două camere, dar speră că în curând se va muta în unul mai spaţios. „Abia la 62 de ani am să locuiesc într-un apartament cu trei camere, dacă blocul va fi dat în exploatare. Acum, eu din antreu păşesc drept în pat”, mai menţiona deputatul în acea emisiune televizată.
Acelaşi caz, păreri diferite la CNI
Cu toate a trecut mai mult timp de când se ştie de apartamentul liberalului de pe strada Serghei Lazo, CNI nu a iniţiat procedura de control pe acest caz. Acest lucru l-a declarat pentru Moldova Curată preşedintele CNI, Anatolie Donciu. „Acum, aproape toţi angajaţii sunt implicaţi în procesul de scanare şi haşurare a datelor cu caracter personal cuprinse în declaraţiile de avere. Îndată ce finisăm acest proces, va începe examinarea propriu-zisă a declaraţiilor. Primele declaraţii studiate vor fi cele ale deputaţilor, procurorilor, judecătorilor, miniştrilor şi viceminiştrilor. Cum ne dictează legea, aşa vom proceda, toţi suntem egali în faţa ei”, conchide Anatolie Donciu.
În timp ce preşedintele CNI susţine că nu a fost începută procedura de examinare a cazului cu apartamentul lui Ghimpu, Victor Strătilă, vicepreşedintele CNI, declara altceva într-un interviu acordat pentru Moldova Curată. „Examinăm cazul, dar nu vă putem spune ce am constatat atâta timp cât controlul nu a fost terminat. Vreau să menționez că în privința acestui caz, pe lângă informațiile prezentate în presă, am fost sesizați și de două organizații neguvernamentale. De asemenea, o solicitare a venit din partea unei instituții de stat”, mai este menţionat în interviu.
Ce riscă Mihai Ghimpu?
Legea nr. 180 cu privire la Comisia Naţională pentru Integritate prevede că, în cazul în care se constată că în perioada supusă controlului persoana supusă controlului a dobândit şi alte bunuri decât cele înscrise în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate ori se constată diferenţe vădite între venituri şi proprietatea dobândită, Comisia solicită persoanei în cauză informaţii şi dovezi suplimentare. Dacă, în urma comparării datelor din declaraţii şi examinării documentelor suplimentare primite, se constată că există o diferenţă vădită între veniturile realizate pe parcursul exercitării funcţiei şi proprietatea dobândită în aceeaşi perioadă, atunci Comisia suspendă controlul şi sesizează organele de urmărire penală. Asta în situaţia în care se constată existenţa unor probe sau indicii temeinice privind săvârşirea unor fapte penale. Astfel, potrivit art. 352 1 din Codul Penal al Republicii Moldova, „declaraţia necorespunzătoare adevărului se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 600 unităţi convenţionale (12 000 de lei – n.r.) sau cu închisoare de până la un an cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani”.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Latifundiarii din CSM
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) s-a umplut de milionari. Jumătate dintre actualii membri ai CSM declară proprietăți ce depășesc un milion de lei. Iar unul dintre noii membri ai Consiliului, juristul Teodor Cârnaț, deține tocmai cinci case în Chișinău și două mini-hoteluri.
Şeful DIP şi-a cumpărat apartament în Chişinău, după ce...
Directorul adjunct al Departamentului Instituții Penitenciare (DIP), Igor Guja, care exercită în prezent atribuțiile de director, a renunţat la o slujbă plătită cu aproximativ 35 de mii de lei pe lună, pentru o funcție cu o retribuție de trei ori mai mică. El a fost director la Agenţia Naţională de Transport Auto (ANTA) și spune că a acceptat să vină la DIP pentru echipă, deși va ridica un salariu de câteva ori mai mic.
Dosarul judecătorului Oleg Melniciuc a fost expediat în...
După un an și șapte luni de urmărire penală, dosarul magistratului Oleg Mleniciuc a fost transmis judecătorilor. Magistratul este învinuit de îmbogățire ilicită și fals în declarațiile de avere. Informația a fost confirmată pentru Moldova Curată de către Procuratura Anticorupție.
Judecători cu case „fără preţ” şi pământuri „fără valoa...
Câţiva magistraţi de la Curţile de Apel (CA) Chişinău, Comrat şi Bălţi menţionează în declaraţiile lor de avere pentru anul 2012, publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, că bunurile imobile şi terenurile care le aparţin nu au valoare cadastrală. Specialiştii afirmă, însă, că un imobil sau un teren nu are valoare doar în cazul când proprietarul nu le-a înregistrat intenţionat la oficiul cadastral, pentru a se eschiva de la plata impozitelor.
Misterul mașinilor șefului Direcției Educație Buiucani
Șeful Direcției Educaţie Buiucani, municipiul Chișinău, Ion Vrânceanu, care deține această funcție din 1997, se plimbă cu un automobil Toyota Land Cruiser produs în anul 2008 și locuiește într-o casă impunătoare la Durlești, a cărei valoare este de aproape un milion de lei. Cel puțin așa reiese din declarația sa de avere depusă pentru anul 2013. Asta chiar dacă salariul său abia de a ajuns anul trecut la 7 mii de lei lunar, iar în anul 2012 a fost și mai mic. Declarațiile sale de avere depuse pentru ultimii doi ani sunt pline de mistere. Unul dintre ele este faptul că bugetarul a vândut o mașină Toyota Rav 4 cu 9 mii de lei!
