Comisia Naţională de Integritate: 6 luni de activitate
Comisia Naţională de Integritate a întocmit Raportul de activitate în perioada semestrului I al anului 2013. Reieşind din întârzierile esenţiale în instituţionalizarea de-facto a CNI, care nu pot fi reproşate decât Parlamentului, perioada de referinţă a fost marcată prin eforturi ce ţin preponderent de organizarea activităţii popriu-zise a instituţiei, cum ar fi:
În Raport, CNI vine cu un bilanţ al activităţii, fiind concretizate mai multe acţiuni ce ţin de:
Apreciind eforturile depuse, ţinem să remarcăm câteva aspecte din activitatea CNI în perioada de referinţă.
Una din probleme, cu care s-a confruntat şi se confruntă CNI în activitate, este caracterul confuz şi ineficient al cadrului legal. CNI menţionează un proiect de lege privind completarea şi modificarea unor acte legislative, proiect elaborat în vederea perfecţionării mecanismelor de verificare a declaraţiilor cu privire le venituri şi proprietate şi de interese personale. Nu este clar la care proiect anume se face referire şi la ce fază este acesta (elaborare, avizare, definitivare, examinare, adoptare). Regretăm să constatăm imposibilitatea de a clarifica lucrurile prin intermediul web site-ului CNI, site-ul, la moment, fiind nefuncţional, fapt ce vorbeşte de la sine şi nu necesită comentarii.
Ţinem să ne expunem referitor la o singură modificare legislativă, care a fost operată prin Legea nr. 48 din 22.03.2013 privind modificarea articolului 2 din Legea nr. 180 din 19 decembrie 2011 cu privire la Comisia Naţională de Integritate. Este regretabil că Parlamentul nu a respectat termenul de 15 zile lucrătoare destinat consultării publice, proiectul de lege fiind dezbătut şi adoptat în ziua înregistrării, astfel fiind încălcate prevederile legale privind transparenţa în procesul decizional şi procedurile de cooperare cu societatea civilă, prevederi care trebuie să fie respectate chiar dacă proiectul pare neînsemnat pentru legiuitor.
Intervenţia legislativă vizează modul de formare şi administrare a bugetului instituţiei. Astfel, potrivit noilor reglementări, CNI estimează costurile activităţii sale şi planifică propriul buget anual şi pe cel puţin 2 ani ulteriori. Bugetul pe anul următor se aprobă de Parlament până la 1 iulie a anului în curs şi se remite Guvernului pentru includerea lui în proiectul legii bugetului de stat pentru anul bugetar următor. Executor de buget al Comisiei, în limita mijloacelor aprobate, este Preşedintele Comisiei. Totodată, CNI este obligat să publice în Monitorul Oficial al Republicii Moldova raportul anual cu privire la activitatea sa financiară.
Referitor la aceste prevederi, remarcăm neasigurarea executării acestora. Bugetul CNI pentru anul următor nu a fost aprobat, deşi, potrivit legii, acest lucru trebuia realizat până la 1 iulie 2013.
În partea ce ţine de realizarea competenţelor de control, CNI raportează recepţionarea a 87 000 declaraţii, inclusiv 43 400 declaraţii de interese personale, şi iniţierea a 38 controale, inclusiv 21 din oficiu. Din numărul total de controale iniţiate, 16 au fost soluţionate. Remarcăm că numărul de controale iniţiate raportat la numărul de declaraţii recepţionate este mai mult decât modest.
Acest rezultat, cu certitudine, este determinat de capacităţile reduse de control, inclusiv – personal, ale CNI. Totuşi, o altă problemă este de neneglijat, şi anume - discreţia nelimitată a CNI în iniţierea controlului din oficiu. Astfel, Regulamentul Comisiei Naţionale de Integritate, aprobat prin Legea nr. 180 din 19.12.2001, prevede un singur temei pentru iniţierea obligatorie a controlului din oficiu – nedepunerea declaraţiei de către declarant în termen de 30 de zile lucrătoare de la data expirării termenului în care trebuia s-o depună. În rest – CNI este absolut nestingherită de lege, prevederile legale în acest sens fiind cu riscuri sporite de coruptibilitate. Pentru a diminua aceste riscuri, este importantă specificarea temeiurilor obligatorii pentru iniţierea de către CNI a controlului din oficiu, astfel asigurându-se că instituţia nu este selectivă şi tratează egal declaranţii.
Preferabil ar fi controlul obligatoriu al tuturor declaraţiilor. Insistăm asupra obligativităţii verificării autenticităţii informaţiilor incluse în declaraţii. Acest lucru ar putea fi efectuat fie de către CNI prin intermediul unui program computerizat, fie de către persoanele responsabile de colectarea declaraţiilor din cadrul autorităţilor. În caz contrar, mecanismul depunerii declaraţiilor de către agenţii publici nu are nici un efect preventiv. Acest mecanism nu va fi tratat serios, dacă informaţiile incluse în declaraţie nu vor fi verificate, probabilitatea controlului fiind infimă (reiterăm statisticile: 38 cazuri la 87 000 declaraţii depuse). Această abordare, mai degrabă, descurajează integritatea individuală a agentului public decât o încurajează.
Cu certitudine, nu putem să nu apreciem eforturile CNI în asigurarea aplicării sancţiunilor pentru încălcări - 328 procese-verbale contravenţionale întocmite pe faptul nedepunerii de către subiecţii declarării a declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate sau a celei de interese personale în termenele stabilite de lege. Totuşi, eventualele cazuri de fals în declaraţii rămân neidentificate, neurmărite şi nesancţionate.
În Raport, CNI trasează şi anumite direcţii prioritare de activitate pentru semestrul al II-lea al anului 2013. În acest sens am sugera concentrarea tuturor eforturilor asupra unei analize fundamentale a experienţei acumulate în aplicarea legii şi revizuirea cadrului legal. Este absolut necesară elaborarea şi adoptarea unei legi noi, care ar substitui Legea nr. 1264 din 19.07.2002 privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii persoanelor cu funcţii de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere, precum şi Legea nr. 16 din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese, şi ar reglementa toate cele trei concepte ale integrităţii serviciului public: declararea şi controlul veniturilor şi proprietăţii; declararea şi controlul intereselor personale; regimul de incompatibilităţi. Doar în aşa fel se vor anticipa şi se vor exclude principalele deficienţe cu care s-a confruntat şi se confruntă CNI: suprapuneri de competenţă, ambiguitate în interpretare şi aplicare contradictorie a normelor de drept.
Mariana Kalughin,
expert,
Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Primăria oraşului Călaraşi a făcut achiziţii de la maga...
În anul 2013, Primăria oraşului Călăraşi a cumpărat un televizor, două fotolii şi un frigider de la magazinul primarului Nicolae Melnic, care a semnat trei contracte de achiziții a bunurilor de mică valoare în sumă totală de 13 900 lei. Primarul este fondatorul firmei SRL “Nicolae Melnic”, iar soţia sa, Natalia Melnic, administrator. Edilul motivează achiziţiile prin faptul că în oraşul Călăraşi nu erau la moment alte magazine de electrocasnice.
Președintele CSM face precizări referitor la salariul s...
După ce Moldova Curată a publicat un articol în care s-a anunțat, în baza datelor din declarația de avere, că președintele Consiliului Superior al Magistraturii Victor Micu a ridicat în anul 2017 un salariu lunar de 34 de mii de lei, cel vizat a făcut o precizare.
În structura CNI va fi şi un jurnalist. Cine şi cum îl...
Potrivit iniţiativei legislative de reformare a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), în componenţa acestei instituţii va fi creată o structură nouă, numită Consiliul de Integritate. Membri ai acestui Consiliu vor fi cinci reprezentanţi ai instituţiilor publice, unul din societatea civilă şi un jurnalist. Proiectul de lege prevede că jurnalistul va fi selectat de către Ministerul Justiţiei, însă unii jurişti şi reprezentanţi ai mass-media nu sunt de acord cu această modalitate de selectare.
Legea privind testarea integrităţii profesionale dă roa...
La un an de la adoptarea Legii privind testarea integrităţii profesionale, numărul actelor de corupţie denunţate a crescut. Potrivit Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), în ultimele cinci luni ale anului 2014 au fost denunţate 155 de cazuri de corupere activă, fiind de 15 ori mai multe denunţuri decât în anul 2013. Aceste rezultate au fost făcute publice în cadrul mesei rotunde cu titlul „Pachetul de legi anticorupţiie: între aşteptări şi realizări”, desfăşurată la 20 decembrie. Experţii prezenţi la eveniment şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că acum, când începe să funcţioneze, constituţionalitatea legii este pusă la îndoială.
Secretariatul Parlamentului refuză în mod repetat să p...
Motivul invocat şi de această dată de către angajaţii Legislativului e că informaţia solicitată conţine date cu caracter personal şi că oferirea acesteia ar însemna „imixtiune în viaţa privată”. Experţii în finanţe publice, dar şi unii jurnalişti condamnă această atitudine a funcţionarilor şi spun că prin asemenea răspunsuri este sfidată legea.
Primarul nu dorește să mă angajeze, dar nici să mă info...
Întrebare: Pe parcursul anului 2017 am depus la Primăria Ignăței, raionul Rezina, trei cereri de angajare: în calitate de secretară a consiliului local, de specialist în domeniul fiscal și de contabilă cu un adaos de 0,25 din salariul de bază. Deși aceste funcții sunt vacante, Primarul nu a considerat de cuviință să dea curs acestor solicitări, dar nici să mă informeze despre motivul refuzului. În perioada septembrie-noiembrie 2017 am expediat în adresa primăriei o petiție în care am cerut răspuns oficial la solicitările anterioare, dar și o solicitare de a lua cunoștință cu actele de revizie efectuate în cadrul Primăriei de către Ministerul Finanțelor și Procuratura Anticorupție. Deși a trecut mai mult de o lună, nu am primit răspuns. Cum pot fi calificate acțiunile primăriei din punct de vedere legal și ce ar trebui să întreprind pentru a-mi apăra drepturile? Este în drept primarul să refuze angajarea unor specialiști, dacă există locuri vacante?