Diferenţa vădită între voinţa declarată şi cea real angajată. Cazul CNI
Cele mai importante instrumente de prevenire a corupţiei în serviciul public sunt declararea şi controlul veniturilor şi proprietăţilor, precum şi vegherea asupra intereselor personale ale agenţilor publici.
Aplicarea acestor instrumente este solicitată atât prin actele Organizaţiei Naţiunilor Unite, cât şi prin documentele de rigoare ale Consiliului Europei.
Cadrul internaţional în domeniul vizat este unul general, lăsându-se la discreţia statelor, reieşind din realităţile naţionale şi principiile dreptului intern, să decidă asupra modului în care tratează conflictele de interese, veniturile şi proprietăţile agenţilor publici.
Republica Moldova, în mod tradiţional, nu a ezitat să-şi declare voinţa de a pune în aplicare anumite mecanisme în acest sens.
Astfel, la 19 iulie 2002, este adoptată Legea privind declararea veniturilor şi a proprietăţii persoanelor cu funcţii de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere, iar la 15 februarie 2008 este adoptată Legea cu privire la conflictul de interese.
În privinţa primei legi, după mai mult de 10 ani de aplicare, nu ne rămâne decât să constatăm că aceasta rămâne sterilă. În ce priveşte Legea cu privire la conflictul de interese, aceasta realmente nu a fost aplicată până la înfiinţarea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) şi aprobarea modelului declaraţiei de interese personale, fapt produs în anul 2012.
Potenţialul mecanismului de declarare şi control al veniturilor şi proprietăţii este limitat atâta timp, cât se va ignora scopul legii - prevenirea şi combaterea îmbogăţirii fără justă cauză. Prin îmbogăţire ilicită înţelegem, în sensul art. 20 din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, o mărire substanţială a patrimoniului unui agent public, pe care acesta n-o poate justifica rezonabil, în raport cu veniturile sale legitime.
Oricât de perfectă ar fi legea, aceasta rămâne sterilă dacă nu responsabilizează subiecţii vizaţi. În ce priveşte declararea veniturilor şi proprietăţilor, trebuie urmărită nu atât încălcarea termenelor și procedurilor de declarare, nu atât falsul în declaraţiile depuse, cât fapta de îmbogăţire ilicită.
În acest sens, unicul lucru care ar putea să ne convingă de voinţa reală a legiuitorului în asigurarea integrităţii serviciului public este revizuirea de către acesta a mai multor concepte: prezumţia constituţională a legalităţii bunurilor; prezumţia de nevinovăţie şi inversarea sarcinii probaţiunii; dreptul de a nu se autoincrimina (dreptul de a nu face declaraţii şi de a nu depune probe în cadrul unei urmăriri penale împotriva sa); conceptul confiscării bunurilor.
În caz contrar, nu ne va rămâne decât să ne mulţumim cu constatarea diferenţei vădite între proprietatea dobândită şi veniturile obţinute de un agent public. La moment, în mod efectiv, nu poate fi sancţionat agentul vizat, iar diferenţa constatată nu poate fi urmărită şi confiscată.
Bineînţeles, incriminarea îmbogăţirii ilicite poate genera anumite riscuri, cum ar fi pornirea abuzivă a cauzelor penale în privinţa unor persoane „incomode” pentru a-i intimida şi persecuta. Aceste riscuri, însă, pot fi administrate prin asigurarea reală a independenţei organului de urmărire penală, sancţionarea imixtiunii în activitatea organului de urmărire penală, precum şi prin asigurarea reparării prejudiciului cauzat printr-o urmărire penală pornită nejustificat.
Oricum, potenţialele beneficii sunt mult mai mari. Cel puţin, nu va trebui să se intervină permanent cu reforme instituţionale costisitoare şi ineficiente, pentru a voala un eşec al voinţei politice. Ne referim aici şi la CNI.
Necesitatea înfiinţării acestui organ a fost notorie. Ideea unei entităţi unice care ar exercita controlul atât al declaraţiilor cu privire la interesele personale, cât şi al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate, are avantaje de netăgăduit. Or, verificarea informaţiilor din declaraţia cu privire la venituri şi proprietate este facilitată prin confruntarea acestora cu informaţiile din declaraţia de interese personale. Totuşi, CNI era sortit eşecului, cele mai esenţiale cauze fiind:
O concluzie se cere inevitabil: Republica Moldova, în mod tradiţional, nu ezită să-şi declare voinţa de a pune în aplicare anumite mecanisme, ezitând, însă, la fel în mod tradiţional, să dea eficienţă reală acestor mecanisme. Poate exista diferenţă între voinţa declarată şi voinţa real angajată, însă, când această diferenţă devine vădită, statul (în plan extern) şi guvernarea (în plan intern) îşi pierde credibilitatea.
Mariana Kalughin, expertă,
Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Un incident școlar a scos la iveală un conflict de inte...
Un incident produs la şcoala din satul Cotiujenii Mari, raionul Şoldăneşti, condusă de soția primarului din localitate, a scos la iveală și alte ”păcate” ale familiei funcționarului public. Astfel, directoarea Angela Comendant ar fi îmbrâncit o elevă, iar procurorii care au început să investigheze cazul au descoperit că, în școală, o firmă deţinută de primar şi soţia sa comercializa produse alimentare. Pe numele directoarei, care respinge toate acuzațiile, și, între timp, a decis să demisioneze, a fost deschis un dosar penal pentru folosirea intenționată a situației de serviciu. La rândul său, primarul spune că nu a avut loc niciun abuz sau conflict de interese, intrucât el nu a participat la selectarea firmei care urma să vândă chifle copiilor, iar totul ar fi o răfuială pusă la cale de o colegă de partid.
“Imperiul lui Gofman”, cu proprietăţi ieftine
Legislaţia actuală cu privire la declararea averii conţine reglementări lacunare în ce priveşte modul de indicare a valorii bunurilor, iar acest lucru permite funcţionarilor să indice preţuri mult mai mici chiar şi decât cele indicate în actele cadastrale. Astfel, legea prevede declararea valorii contractuale doar a bunurilor imobile neevaluate cadastral, însă unele persoane indică în formularul declaraţiei costul acestor proprietăţi, chiar dacă ele sunt înregistrate la Agenția Relații Funciare și Cadastru. Aşa a procedat şi Mihail Gofman, fostul șef adjunct al Serviciului Prevenire și Combatere a Spălării Banilor al Centrului Național Anticorupție. El a indicat valori foarte mici ale imobilelor în raport cu estimările prezentate de Agenția Relații Funciare și Cadastru, iar asta a făcut ca CNI să claseze dosarul de verificare a lui Mihail Gofman.
Proiectul Melniciuc: unii judecători înstrăinează apart...
Unii judecători care au primit apartamente în anul 2015 în condiții preferențiale datorită unui proiect de construcție gestionat de magistratul Oleg Melniciuc s-au dezis deja de aceste locuințe. În baza de date Cadastru în prezent figurează alte persoane ca proprietari. Judecătorii au obținut apartamentele noi la prețul de 360 de euro pentru un metru pătrat, în timp ce pe piață prețul este de 500 - 600 de euro. Moldova Curată a încercat să afle motivele pentru care judecătorii au renunțat atât de ușor la apartamentele, în a căror construcție au fost investiți și bani publici - pentru arenda terenului Judecătoria sectorului Râșcani a plătit peste 2 milioane de lei. Astăzi prezentăm cazul magistratului Serghei Papuha.
Acțiunile anticorupție – realizate cu ”deficiențe”
Din cele nouă acțiuni anticorupție menționate în Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – UE, autoritățile au reușit să realizeze cu succes doar două dintre ele. Este vorba de prelungirea de către Centrul Național Anticorupție (CNA) a termenului de implementare al Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) pentru 2016, dar și elaborarea de către Ministerul Justiției a legislației privind incriminarea utilizării contrar destinației și delapidării fondurilor europene și internaționale. Aceste concluzii sunt incluse în ”Raportul de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare (martie-iunie 2016)” și au fost prezentate la 6 iulie curent de câteva organizații neguvernamentale.
CNI va iniţia controale şi în Săptămâna Patimilor
În şedinţa de astăzi, Comisia Naţională de Integritate (CNI) va examina averile şi interesele a 12 persoane cu funcţii de răspundere. Una dintre ele este directorul adjunct al Direcţiei Arhitectură a Primăriei Chişinău, Radu Blaj.
Primarul oraşului Ialoveni a pierdut prima „bătălie”
Gheorghe Caracuian, primarul oraşului Ialoveni, a pierdut procesul în prima instanță cu Comisia Naţională de Integritate (CNI). Alesul local a contestat actul prin care Comisia a decis că el a încălcat regimul juridic al conflictului de interese atunci când a încheiat contract cu firma ginerelui său pentru procurarea pâinii pentru grădinițele din oraș. CNI a pornit controlul în baza unui articol publicat de Moldova Curată. Decizia instanţei este cu drept de atac.
