Grigore Repeșciuc a vrut să fie informat zilnic pe telefon despre infracțiunile care se comit la Căușeni. Poliția i-a respins cererea
Grigore Repeșciuc, ales deputat pe lista Partidului Democrat în circumscripția 35 Căușeni, a cerut de la Inspectoratul de Poliție (IP) Căușeni să-i trimită zilnic, pe Viber, WhatsApp sau email informația privind infracțiunile înregistrate în raza raionului Căușeni. El a solicitat și datele statistice din primele cinci luni ale anului 2020 despre crimele grave. Poliția a refuzat să execute solicitarea. S-a ajuns la judecată, iar deputatul a pierdut procesul.
Anul trecut, în luna mai, Grigore Repeșciuc a expediat la IP Căușeni o cerere de acces la informație. Invocând Legea privind statutul deputatului în Parlamentul Republicii Moldova, el a cerut ca în fiecare zi să-i fie transmisă pe Viber, WhatsApp sau la adresa de email informația despre toate infracțiunile înregistrate depuse la poliția raionului Căușeni. În altă solicitare expediată în aceeași zi, parlamentarul a cerut ca polițiștii să-l informeze despre crimele comise în raion și dacă ele au fost descoperite, iar în caz că nu - să îi explice de ce. Repeșciuc a rugat ca acest tip de informație să îi fie expediată lunar.
IP din Căușeni l-a trimis la Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI
Grigore Repeșciuc este polițist de profesie. El a fost inspector al poliției rutiere aproape 20 de ani, apoi a deținut funcțiile de șef al Secţiei de examinare şi evidenţă a transportului Căuşeni, de comisar de poliție al raionului, dar şi de şef al Direcţiei stări excepţionale zonale.
Deputatul a declarat pentru portalul MoldovaCurata.md că poliția nu mai lucrează ca atunci când el era șef:
„Trebuia să fac o statistică pe toate accidentele rutiere, să analizez un articol al Codului Contravențional. Eu am cerut să fiu informat în calitate de deputat ales pe Circumscripția 35. Ca fost comisar, știu că toată informația trebuie să fie furnizată în fiecare dimineață pentru fiecare conducător din raion. Eu ca deputat-conducător trebuia să fiu informat în toată dimineața. Am cerut să îmi trimită pe Viber. Ei categoric au refuzat, prin diferite explicații, că nu am dreptul la această informație. Și eu îmi pun întrebarea: dar oare deputatul nu are dreptul la informație liberă și publică?”.
IP Căușeni a refuzat să îi ofere informația cerută, motivând că datele despre numărul de infracțiuni zilnice pot fi obținute prin intermediul Serviciului Tehnologiilor Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne, iar informația privind infracțiunile grave, gradul de descoperire și motivele nedescoperirii lor poate fi obținută prin intermediul organului de urmărire penală din subdiviziunea teritorială.
Despăgubiri morale: 10 mii de lei pentru Repeșciuc, 10 mii de lei pentru avocată și cheltuieli de judecată
Nemulțumit de aceste răspunsuri, Grigore Repeșciuc a expediat cereri prealabile către șeful Inspectoratului General al Poliției și către șeful IP Căușeni. Avocata sa, Natalia Bayram, a cerut și ea aceeași informație, dar și tragerea la răspundere contravențională a șefului IP Căușeni, Ștefan Burdilă. Nici de data aceasta cererile nu le-au fost soluționate.
În luna iulie 2020, avocata a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției al MAI și IP Căușeni, solicitând:
- a constata faptul îngrădirii dreptului de informație;
- a obliga Inspectoratul de Poliţie Căuşeni şi Inspectoratul General al Poliţiei să furnizeze lunar informația solicitată de deputatul în Parlament, Grigore Repeşciuc, cu privire la criminalitatea în raionul Căuşeni;
- a constata faptul îngrădirii dreptului la apărare, libertate şi independență în activitatea de avocat prin răspunsul Inspectoratului General al Poliției şi răspunsul Ministerului Afacerilor Interne.
Grigore Repeșciuc a cerut și despăgubiri morale – 10 mii de lei pentru sine și alte 10 mii de lei pentru avocata sa. La fel, a pretins și acoperirea cheltuielilor de judecată din contul IGP.
Magistrații au invocat protecția datelor cu caracter personal
În luna martie curent, Judecătoria Chișinău a respins solicitarea lui Grigore Repeșciuc, pe motiv că deputatul nu a indicat necesitatea acestei informații, dar invocând și protecția datelor cu caracter personal.
„Mai mult, statutul de deputat nu scutește reclamantul de a indica în solicitările sale scopul și motivul acestora. Suplimentar, în confirmarea corectitudinii răspunsurilor pârâților, este de menționat și pct.2 din Decizia Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal nr.246 din 20.09.2019, conform căreia a dispusă încetarea imediată şi definitivă a operaţiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal de către Poliţia Republicii Moldova prin intermediul aplicaţiilor „Viber”, „Instagram” etc.(...). Reclamantul, în solicitările sale, expres a indicat că solicită de a-i fi expediată informația pe Viber, WhatsApp sau adresa de email, ceea ce este inadmisibil pe motivele indicate”, se spune în hotărârea instanței.
Judecătorii au dat câștig de cauză Inspectoratului de Poliție Căușeni și Inspectoratului General al Poliției, argumentând că ele au interpretat corect normele de drept. Magistrații au respins și pretențiile financiare. Hotărârea nu este însă definitivă, iar Grigore Repeșciuc susține că o va ataca la Curtea de Apel.
Trecut marcat de interese personale
După funcțiile din poliție, Grigore Repeșciuc a deținut și două mandate de primar al orașului Căușeni, din anul 2011 până în februarie 2019. În activitatea sa la Primărie, a fost implicat în conflicte de interese. Portalul MoldovaCurata.md a descoperit că în anii 2017 și 2018 Primăria a încheiat contracte cu firma socrului primarului, „Dragoș Camenșcic” SRL, în valorare totală de aproximativ 700 de mii lei, pentru iluminatul stradal și îngrijirea veceurilor publice din oraș, iar cu firma soției, „Galaxia-Parc” a încheiat un alt contract, de 130 de mii de lei, pentru „servicii și activități de agrement pentru copii”.
La solicitarea portalului Moldova Curată și a Procuraturii Anticorupție (PA), în decembrie 2018 ANI a pornit un control, la finalul căruia a constatat existența unui conflict de interese. G. Repeșciuc a contestat actul ANI în judecată, iar în prezent dosarul se examinează la Curtea de Apel Chișinău.
Tot MoldovaCurata.md a scris că în luna iulie 2018 Grigore Repeșciuc și-a angajat ginerele la Primărie, în calitate de șofer. Și în acest caz ANI a constatat existența unui conflict de interese.
În doi ani în trei partide
La alegerile din februarie 2019, Repeșciuc a fost ales deputat pe listele PDM. Un an mai târziu, împreună cu Andrian Candu, Sergiu Sîrbu, Vladimir Cebotari, Eleonora Graur, Corneliu Padnevici s-a desprins de la PDM și a format grupul parlamentar „Pro-Moldova”.
La scurt timp însă a părăsit și această formațiune, declarând că rămâne neafiliat.
„Am decis să părăsesc grupul parlamentar Pro Moldova, iar în continuare voi activa ca deputat neafiliat. Tot ce am făcut, ce avem în gând să facem împreună cu susținătorii mei și în binele alegătorilor, rămâne în vigoare”, a spus atunci Grigore Repeșciuc.
La alegerile parlamentare din 11 iulie 2021 Grigore Repeșciuc se regășește deja pe lista Partidului Politic „Șor”.
Candidatul a declarat pentru MoldovaCurata.md că rezonează cu acest partid, iar ajungând la putere, va lucra ca să facă Moldova să arate ca orașul Orhei. În lista Partidului „Șor” figurează și foștii democrați care au emigrat împreună cu Grigore Repeșciuc: Sergiu Sîrbu, Eleonora Graur, Elena Bacalu, Ruxandra Glavan și Gheorghe Brașovschi.
Lilia Zaharia
Acest material apare cu suportul Fundației Soros Moldova. Fundația nu intervine în politica editorială a redacției.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Fiică în subordinea mamei, la contabilitatea Primăriei...
Contabila Primăriei satului Roșu, Cahul, o are în subordine pe fiica sa, dar fostul primar, care a semnat contractul de angajare, afirmă că nu este vorba despre un conflict de interese, pentru că cele două ar avea atribuții diferite. Ca în majoritatea cazurilor de acest fel, contabila spune că fiica sa a fost angajată pentru că în sat nu ar fi fost găsiți alți specialiști.
Directoare cu trei rude în subordine, declarată în conf...
Directoarea gimnaziului din satul Rădeni, raionul Călărași, ar putea fi pusă în situația să-și concedieze soțul, fiica și fratele pe care i-a angajat în instituție anul trecut. Comisia Națională de Integritate (CNI) a constatat că ea s-a aflat în conflict de interese, de aceea ordinele de angajare urmează să fie anulate. La rândul său, Vera Cigulea susține că s-a condus de Codul Muncii și și-a angajat rudele în condiții legale.
SECRET: Trei membri CSM, cu averea
Recent, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) numiţi din rândul profesorilor de drept titulari şi-au depus declaraţiile de avere la CSM, doar că aceste acte nu sunt publice. Experţii declară că toţi membrii CSM, indiferent dacă sunt aleşi din rândul judecătorilor sau din cel al profesorilor de drept, sunt obligaţi să-şi declare veniturile şi interesele şi să le facă publice.
Amendă pentru miniştrii care nu şi-au declarat averile
Judecătoria sectorului Râşcani din municipiul Chişinău a sancţionat cinci miniştri, deoarece demnitarii nu şi-au declarat averile atunci când au fost numiţi în funcţie în Guvernul condus de Iurie Leancă. Din cei cinci miniştri, doar doi au achitat amenda.
Ziarul Naţional: Bogdan Zumbreanu a primit un cadou de...
Șeful Direcției urmărire penală din cadrul Centrului Național Anticorupție (CNA), Bogdan Zumbreanu, indică în declarația sa de avere, făcută publică pe site-ul Comisiei Naționale de Integritate, că a primit în dar, cu ocazia căsătoriei care a avut loc în 2011, 292 de mii de lei.
Donciu și-a făcut publică în sfârșit averea
Președintele Comisiei Naționale de Integritate (CNI), Anatolie Donciu, autoritatea care verifică declarațiile de avere și de interese ale demnitarilor, și-a plasat în sfârșit propriile declarații de avere și de proprietate pe site-ul instituției pe care o conduce.