Igor Boţan: „Deputaţii se tem să-şi declare averile reale, ca să nu şocheze opinia publică”

2013-2018 19 iulie 2016 1563

Aleşii poporului, judecătorii, procurorii şi reprezentanţii Executivului sunt cei care, dintre persoanele cu funcţii publice, comit cele mai multe abateri la completarea declaraţiilor de avere. Se întâmplă pentru că o bună parte din ei, deşi deţin case şi maşini scumpe, indică în acte valori foarte mici ale acestor bunuri. Sunt concluziile la care au ajuns experţii de la Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT, care au prezentat un raport referitor la abaterile de la lege înregistrate în procesul de declarare a veniturilor şi proprietăţilor.



ADEPT a monitorizat corectitudinea completării de către demnitarii publici a declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate pentru anul 2014. Analiza prezentată arată că din cei 186 de subiecţi monitorizaţi, în 82 de cazuri aceştia nu au indicat în declaraţii valoarea locuinţelor şi a automobilelor aflate în posesie sau folosinţă. Elena Prohniţchi, expertă la ADEPT, a menţionat că 13 la sută din subiecţii monitorizaţi au diminuat valorea bunurilor declarate. “Persoanele care au admis majoritatea neregulilor sunt deputaţi şi judecători”, a declarat Elena Prohniţchi.

O altă abatere descoperită de ADEPT este că în 30 la sută din declaraţiile de avere pentru anul 2014 care au fost analizate, nu au fost indicate conturile bancare deţinute de demnitari.

Demnitarii vor să pară că sunt aproape de popor

Igor Boţan, directorul executiv al ADEPT, constată că, deşi a trecut mai mult de un deceniu de când sunt obligate să-şi declare averile, persoanele cu funcţii de răspundere comit diferite abateri de la normele de declarare. “După 14 ani de la adoptarea acestei legi, ne-am convins că înalţii demnitari îşi ascund veniturile, distorsionează costurile reale ale bunurilor de care dispun, fac abstracţie de faptul că trebuie să declare nu doar veniturile lor, dar şi ale membrilor familiei, inclusiv proprietăţile de peste hotare obţinute prin persoane interpuse. Toate aceste lucruri sunt ignorate cu sucees de către înalţii noştri demnitari. Eu cred că ei vor să pară că sunt aproape de popor. Dacă analizaţi d-voastră, vedeţi că ei sunt oameni foarte bogaţi şi mă refer la deputaţi. Ei au afaceri, au cote părţi şi peste hotare, inclusiv prin persoane interpuse. Aceste lucruri ei nu le declară, fiindcă se tem, probabil, să şocheze opinia publică”, conchide Igor Boţan.

În raportul prezentat a fost monitorizată şi activitatea Comisiei Naţionale de Integritate legată de publicarea şi gestionarea declaraţiilor de avere. Elena Prohniţchi a precizat că instituţia are mari restanţe la capitolul asigurarea transparenţei declaraţiilor de avere atât a demnitarilor, cât şi a membrilor CNI. „Principalele nereguli constatate de ADEPT se referă la lipsa unui control eficient al CNI asupra serviciilor prestate de către compania responsabilă de scanarea declaraţiilor de venit şi interese, gestiunea incorectă a datelor cu caracter personal, întârzierile sistematice în publicarea versiunilor electronice ale declaraţiilor şi nepublicarea declaraţiilor membrilor CNI”, a specificat Elena Prohniţchi.

În replică, CNI a menţionat într-un comunicat de presă, emis imediat după prezentarea făcută de ADEPT, că "fără a invoca anumite argumente de justificare, considerăm că cele patru probleme la care au fost făcute referință către CNI, țin doar de timp și de aspectul tehnic al acestora", este specificat în comunicatul CNI.

Deja de doi ani, ADEPT monitorizează integritatea persoanelor cu funcţii de demnitate publică prin intermediul paginii web www.avere.md.

Lilia Zaharia



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

2013-2018

Anatolie Donciu, preşedintele CNI

Odată cu numirea lui Anatolie Donciu de către Parlament, la 25 octombrie 2012, în funcţia de preşedinte al Comisiei Naţionale de Integritate, fapt contestat vehement de rerezentanţi ai societăţii civile, jurnaliştii au descoperit că acesta ar fi tăinuit o parte din averea familiei sale. Asta în condiţiile în care CNI trebuie, în conformitate cu legislaţia, să verifice veridicitatea declaraţiilor de avere şi de interese ale persoanelor cu funcţii importante în stat.

29 aprilie 2013
1637
2013-2018

După aproape un an și jumătate, Autoritatea Națională d...

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a semnat decretul privind numirea Rodicăi Antoci în funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate. Potrivit prevederilor legislației, odată cu publicarea decretului în Monitorul Oficial, Rodica Antoci trebuie să depună jurământul în decursul a 5 zile.

30 decembrie 2017
1561
2013-2018

Victoria Iftodi a renunțat la funcția de membră a Consi...

După ce a fost aleasă judecătoare la Curtea Constituțională a Republicii Moldova, Victoria Iftodi a renunțat la calitatea de membră a Consiliului de Integritate (CI) din cadrul Autorității Naționale de Integritate (ANI), iar acum Ministerul Justiției caută o altă candidatură care ar reprezenta Executivul în această entitate anticorupție.

05 iunie 2017
1919
2013-2018

CNI „calcă pe aceeaşi greblă”: aplică practici neunifor...

Membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) continuă să aplice practici neuniforme pentru situaţii de același fel. Astfel, la 5 noiembrie aceştia au decis să nu iniţieze un control pe numele Liliei Bolocan, fosta directoare a Agenției Naționale pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI), despre care Moldova Curată a relatat că ar fi admis un conflict de interese. Bolocan şi-a angajat două surori şi un cumnat în instituţia pe care a condus-o timp de şase ani. CNI îşi motivează decizia prin faptul că fosta funcţionară nu mai este la AGEPI. Asta chiar dacă au fost situaţii în care Comisia a constatat conflict de interese şi după ce subiectul declarării nu mai era în funcţie publică.

09 noiembrie 2015
1772
2013-2018

Candidații la funcția de vice-președinte al ANI: unul v...

Lilian Chișcă și Francisco Talmaci, candidați la funcția de vicepreședinte al Autorității Naționale de Integritate (ANI), au susținut a doua probă din concurs - interviul. Lilian Chișcă a precizat că, în cazul în care va fi ales în această funcție, va miza și pe o parte din angajații fostei Comisii Naționale de Integritate (CNI), argumentând că ei au experiență în examinarea dosarelor privind integritatea subiecților declarării. Francisco Talmaci a criticat însă activitatea CNI, spunând că fosta instituție s-a bazat prea mult pe sesizările cetățenilor și pe cele din mass media.

07 noiembrie 2017
1919
2013-2018

ANI nu verifică, deocamdată, eventualele incompatibilit...

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) nu poate verifica deocamdată dacă fostul primar interimar Silvia Radu a gestionat, concomitent cu treburile primăriei Capitalei, și două întreprinderi ale sale înregistrate în Marea Britanie. Motivul - încă nu a angajat inspectorii de integritate. Despre asta se spune într-un răspuns al ANI dat Organizației Transparency International Moldova (TI), care a depus o sesizare. Ulterior, luni, 11 iunie, autoritatea a anunțat că a angajat primii 4 inspectori de integritate, care au trecut concursul.

11 iunie 2018
1973