Legea privind accesul la informație declarată desuetă printr-o decizie a CSJ
Jurnaliștii și cetățenii riscă să nu mai primească răspunsuri la solicitările de informații de interes public în termenul de 15 zile lucrătoare, așa cum prevede Legea privind accesul la informație, iar autoritățile să nu mai poată fi acționate în judecată pentru răspunderea tardivă sau pentru că nu au oferit nici un răspuns la solicitări.
Acest lucru se poate întâmpla din cauza unei decizii a Curții Supreme de Justiție (CSJ), prin care s-a constatat că, odată cu adoptarea noului Cod Administrativ, Legea privind accesul la informație cade în desuetudine (ieșită din uz).
Jurnaliștii trimit solicitări de informații, dar nu întotdeauna primesc răspunsuri, iar de multe ori, chiar dacă vin la timp, răspunsurile sunt formulate superficial. Liuba Șevciuc, jurnalistă de investigație și co-fondatoarea proiectului media „CU SENS” a trimis o solicitare către președintele Igor Dodon, prin care i-a cerut informații despre despăgubire pe care trebuie să le plătească Rusia agricultorilor din stânga și dreapta Nistrului pentru că regimul autoproclamat de la Tiraspol le-a interzis în perioada 2004-2006 să-și lucreze terenurile agricole amplasate după traseul Rîbnița – Tiraspol. Jurnalista solicita informația pentru o investigație și dorea să știe ce face/a făcut președintele Republicii Moldova în acest caz și dacă a avut vreun dialog cu oficialii ruși la acest subiect, în condițiile în care există deja câteva hotărâri ale CtEDO prin care statul rus este obligat să le plătească despăgubiri unor locuitori din acea regiune. Deși au trecut cele 15 zile lucrătoare, stabilite de lege pentru răspunsurile la cererile de solicitare a informației, Președinția așa și nu a răspuns. Liuba Șevciuc afirmă că nu știe ce să facă, deoarece investigația bate pasul pe loc, iar ca să-l acționeze în judecată pe președinte, nu dispune de surse financiare.
În aceeași situație s-a pomenit și Irina Tabaranu, jurnalistă la TVR Moldova. Ea a solicitat în luna iulie informații de la Agenția Servicii Publice și de asemenea nu a primit vreun răspuns.
Solicitările considerate petiții
La 17 iunie 2020, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a emis o decizie, prin care a constatat că Legea privind accesul la informație nu mai este aplicabilă odată cu intrarea în vigoare, la 1 aprilie 2019, a noului Cod Administrativ. Astfel, magistrații califică solicitantul de informații ca și petiționar și menționează în decizie că, dacă acesta nu a primit un răspuns de la autoritate, atunci el trebuie să expedieze o cerere prealabilă.
„Astfel, în cazul când cererea petiționarului cu privire la emiterea actului administrativ individual, este respinsă, atunci cererea prealabilă are ca finalitate anume de a obține totuși actul administrativi individual favorabil solicitat. Totodată, autoritatea publică emitentă, și eventual cea ierarhic superioară, verifică repetat și dacă este necesar efectuează investigarea suplimentară a stării de fapt, și după caz, fie emite actul administrativ individual solicitat sau își consolidează actul administrativ individual de respingerea a cererii petiționarului”, este menționat în decizia CSJ. La modul practic, asta înseamnă că redacțiile, jurnaliștii sau cetățenii care nu pot obține informații de interes public de la autorități și se adresează în judecată, ar putea pierde în instanță, căci magistrații ar putea face trimitere la decizia CSJ prin care Legea privind accesul la informație nu mai este aplicabilă.
Vid legislativ
Avocatul Nicolae Frumosu afirmă că, până la adoptarea deciziei CSJ cu referire la desuetudinea Legii privind accesul la informație, solicitantul de informații oficiale, în cazul încălcării drepturilor sale, putea să se adreseze cu o plângere contravențională sau să înainteze o acțiune în instanță, solicitând obligarea furnizării informației oficiale și eventual recuperarea prejudiciului.
„În condițiile actuale, modul de aplicare a prevederilor legale în cazul contravenției de încălcare a legislației privind accesul la informație (art. 71 Cod contravențional) a devenit incert. Altfel spus, nu este clar cum vor fi aplicate sancțiunile pentru încălcarea unor prevederi, dacă acestea au fost declarate desuete și inaplicabile. Prin urmare, există riscul ca reprezentanții autorităților publice să nu mai poată fi sancționate contravențional pentru omisiunea furnizării sau furnizarea tardivă a informațiilor oficiale. Doar practica ne va răspunde la acesta dilemă”, spune N. Frumosu.
Avocatul consideră că CSJ nu a avut premise să declare Legea privind accesul la informație ca fiind desuetă, or legea respectivă a fost și este invocată întotdeauna de către justițiabili și autoritățile publice, fapt confirmat de însăși practica judiciară.
Piedică pentru jurnaliști?
Vicepreședintele Comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, Vasile Năstase, jurnalist de profesie, cunoaște această problemă, însă consideră că nu magistrații trebuie să decidă dacă o lege sau alta cade în desuetudine, ci magistrații de la Curtea Constituțională.
„S-a produs un colaps juridic și un vid legislativ, ceea ce nu este normal. Cu atât mai mult cu cât Legea privind accesul la informație a fost și este utilizată de jurnaliști și redacții. În baza ei a lucrat mass-media timp de 20 de ani. Acum cred că este nevoie urgentă ca juriștii și experții media să depună o sesizare la Curtea Constituțională ca magistrații de acolo să se expună în această problemă. Probabil, cuiva nu-i place modul în care a funcționat această lege, care a adus beneficii pentru presă și pentru cetățean, și acum se vrea blocarea accesului la informație, ținând cont că vine și campania electorală”, concluzionează deputatul.
Lilia Zaharia
Asociația Presei Independente
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Accesul la informație este mai presus ca imunitatea lui...
Curtea de Apel Chișinău a decis ieri, în procesul de judecată intentat președintelui Igor Dodon de către fotoreporterul Constantin Grigoriță, că șeful statului nu poate beneficia de imunitatea acordată de lege în cazurile când litigiul vizează accesul la informații de interes public. Constantin Grigoriță, membru al Asociației Presei Independente (API), l-a acționat în judecată pe Igor Dodon pentru îngrădirea accesului la conferințele de presă organizate de Președinție. Prima instanță a considerat că șeful statului are imunitate și nu poate fi acționat în judecată, așa că a respins cererea jurnalistului. Instanța de apel a calificat ca neîntemeiată decizia magistraților de la Judecătoria Chișinău și a notat că jurnalistul nu contestă opiniile exprimate de către Preşedintele ţării, ci contestă îngrădirea neîntemeiată a accesului la informaţie, chestiune care nu se încadrează în imunitatea respectivă.
Instanța de judecată poate examina o cerere de chemare...
Întrebare: Sunt jurnalist și managerul unei publicații periodice din raionul Rezina. Am solicitat informații de interes public, prin cerere oficială, de la președintele raionului Rezina. Deși termenul prevăzut de lege, de 15 zile lucrătoare, a expirat, răspuns așa și nu am primit. Am decis să acționez președintele raionului în judecată pentru refuzul de a-mi oferi informația solicitată. Responsabili de la judecătoria Rezina ne-au informat, însă, că în prezent instanța de judecată duce lipsă de judecători, corespunzător cererea noastră ar putea fi examinată abia în luna iunie 2018. Cum trebuie să procedăm în această situație? Există prevederi legale care ar oferi drepturi exclusive jurnaliștilor, având în vedere că din această cauză nu putem finaliza una din investigațiile jurnalistice inițiate? Există posibilitatea să ne adresăm la instanțe de judecată din alte localități etc.?
Instanța de judecată a decis comasarea dosarelor fotoju...
După mai multe amânări, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a decis comasarea dosarelor fotojurnalistului Constantin Grigoriță privind îngrădirea accesului la informație contra lui Igor Dodon și contra Aparatului Președintelui Republicii Moldova. Decizia vine după ce examinarea în fond a cauzei a fost amânată de patru ori. Conform deciziei semnată de președinta ședinței, judecătoarea Speranța Clima, posibilitatea de conexare și examinare în aceeași procedură a dosarelor este ”oportună datorită faptului că necesită aplicarea aceleiași proceduri de soluționare, implică participarea acelorași părți, au la bază aceleași probe, iar conexarea lor va contribui la examinarea rapidă și justă a litigiilor.”
Magistrații de la CSJ au decis: ”Poşta Moldovei” este o...
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a emis o decizie irevocabilă prin care obligă Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei” să ofere Asociaţiei Presei Independente (API) informații referitoare la concursurile de achiziții desfășurate pe parcursul anilor 2014-2016.
Instituțiile statului nu sunt obligate să examineze pet...
Întrebare: As vrea să știu dacă instituțiile de drept/control - Poliția, Procuratura anticorupție, Centrul Național Anticorupție etc. examinează petițiile anonime? Cunosc persoane care ar vrea să sesizeze organele de drept despre anumite abuzuri, ilegalități dar le este frică să o facă.
Funcționarii ne cer scrisori oficiale, cu semnătură și...
Întrebare: Sunt jurnalistă la un post regional de televiziune. Deseori solicităm informații de la instituțiile statului prin e-mail, iar funcționarii ne cer scrisori oficiale, cu semnătură și ștampilă, chiar dacă vrem să obținem o informație simplă, obișnuită. Cum să procedăm în astfel de situații?