Ultimele articole
Pentru integritate în serviciul public
Agenţia Naţională de Integritate (ANI) din România a constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităților, precum și posibila săvârșire a infracțiunii de fals în declarații în cazul a 32 de parlamentari (22 deputați și 10 senatori). Dacă actele de constatare ale ANI vor rămâne definitive, atunci parlamentarii vizaţi riscă eliberarea din funcţie, aplicându-li-se şi interdicția de a mai ocupa o funcție publică pe o perioadă de 3 ani pentru încălcarea regimul incompatibilităţii, iar pentru fals în declaraţii - închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă.
O firmă fondată de Mihail Stratan, directorul Agenției pentru Eficiență Energetică (AEE) a câştigat o licitaţie publică de achiziţionare a echipamentului energetic, în valoare de peste 44 mii de euro, destinat AEE. Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat că funcţionarul a încălcat regimul juridic al conflictului de interese. Directorul Agenţiei a contestat actul CNI în judecată, calificându-l drept „aberaţie”.
Mihail Gofman, şeful adjunct al Serviciului Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (SPCB), este unul dintre cei mai bogaţi angajaţi de la CNA. Oficial, a declarat o avere de 3,8 milioane de lei, însă în realitate averea sa ar fi de 10 ori mai mare. ZdG a identificat tranzacţiile dubioase pe care le-a făcut acesta la începutul anului 2013.
Corupţia a constituit o preocupare permanentă pe plan intern, fapt care a impus autorităţile publice şi diverse grupuri sociale active să promoveze procese şi mecanisme de prevenire şi de combatere a fenomenului. Acestea au pornit de la declaraţii generale formulate în discursuri şi în alte intervenţii publice ale oficialilor de cel mai înalt rang şi au continuat prin campanii de educare civică şi de propagare a intoleranţei faţă de acest fenomen.
La 25 februarie curent, la un post de televiziune a fost difuzat un reportaj despre luxul în care trăieşte procurorul adjunct al sectorului Buiucani din capitală, Elena Neaga. În reportaj este menţionat că familia procurorului deţine o casă cu trei nivele în centrul oraşului Străşeni. Pe un site de socializare, Elena Neaga a postat mai multe fotografii unde îşi etalează bunurile. Procurorul General a sesizat Comisia Naţională de Integritate (CNI) pentru a verifica averea familiei Neaga.
În Parlament, cu titlu de iniţiativă legislativă a unui deputat, a fost înregistrat un proiect de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative, care vizează activitatea Comisiei Naţionale de Integritate (proiectul nr. 441 din 06.11.2013).
Moldova Curată a scris despre câteva licitaţii publice desfăşurate în primăriile unor localităţi din ţară, unde rudele primarilor au câştigat concursurile de achiziţii publice. Comisia Naţională de Integritate (CNI) s-a autosesizat pe marginea câtorva cazuri, constatând conflicte de interese. Unii primari vizaţi au contestat actele CNI în judecată.
Ministrul Justiției Oleg Efrim explică într-un interviu pentru Moldova Curată de ce nu avem încă judecători condamnați pentru acte de corupție, cine vor fi judecătorii asupra cărora ar putea fi aplicate noile sancțiuni de confiscare extinsă a averii și cum comentează oficialul intenția unora de a contesta la Curtea Constituțională pachetul de legi anticorupție adoptat anul trecut de Parlament.
Participanţii la dezbaterea publică „Activitatea de comunicare a Comisiei Naţionale de Integritate: actualitate şi strategii de viitor”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul www.moldovacurata.md la 14 februarie a.c., au remarcat gradul scăzut de transparenţă al CNI şi ineficienţa instrumentelor de comunicare cu publicul larg ale Comisiei. Deşi consideră că are o relaţie bună cu presa, conducerea CNI s-a arătat interesată de propunerile şi recomandările experţilor pentru îmbunătăţirea comunicării publice a acestei instituţii.
Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul web www.moldovacurata.md vă invită la dezbaterea publică „Activitatea de comunicare a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI): actualitate şi strategii de viitor”.
Chiar dacă termenul de depunere a declaraţiilor de avere şi de interese personale pentru anul 2013 expiră la finele lunii martie curent, la Comisia Naţională de Integritate (CNI) au început a fi aduse astfel de documente. Cei mai harnici s-au dovedit a fi colectorii de declaraţii de la ministerele Mediului şi Apărării, dar şi din cadrul inspectoratelor de poliţie din sectoarele Centru şi Râşcani din municipiul Chişinău. Nu au rămas în urmă nici colectorii din cadrul primăriilor din localităţile raionului Drochia, de la primăria Oneşti, Hânceşti, dar şi de la primăria oraşului Cantemir.
Deputatul democrat Valeriu Guma a anunțat astăzi că renunță la mandatul de deputat pentru a pune capăt speculațiilor și acuzațiilor care i se aduc că ar încerca să se acopere cu imunitate parlamentară pentru a scăpa de pedeapsa la care a fost condamnat de Curtea Supremă de Justiție din România.
Faptul că nu avem judecători judecați pentru acte de corupție demonstrează că nu avem judecători corupți în R. Moldova. De această părere este președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dumitru Visternicean.
Într-un interviu pentru Moldova Curată, magistratul explică „paradoxul” potrivit căruia, deși avem un sistem judecătoresc corupt, nu avem și judecători corupți.
„Fenomenul este compus din mai multe elemente. Atâta timp cât nu avem în plan penal infracțiunea numită corupția, în schimb avem dare de mită, luare de mită, trafic de influență, aceste lucruri trebuie demonstrate. Avem deja pe rol, în instanțele de judecată, patru dosare care vizează acte de corupție comise de judecători. Unul dintre ei a trecut deja de prima instanță unde a fost achitat”, a menționat Visternicean.
Întrebat de ce majoritatea procedurilor disciplinare pornite de Colegiul disciplinar al CSM se încheie cu constatarea că judecătorul nu a comis nicio încălcare, președintele CSM a declarat: „Sunt mai multe probleme care duc la clasarea procedurii disciplinare. Trebuie să ținem cont de faptul că acest Colegiu disciplinar este o judecată a judecătorilor. Și, la fel ca în orice instanță, judecătorului îi este asigurat dreptul la apărare. Foarte multe proceduri disciplinare au fost intentate anterior doar de dragul de a fi intentate”.
Cu toate acestea, Visternicean este mulțumit de activitatea acestui colegiu. În special, pentru că „și-a păstrat independența și imparțialitatea, indiferent de cine este cel supus examinării, cine a depus sesizarea”.
În cadrul aceluiași interviu, președintele interimar al CSM dezvăluie care sunt criteriile în baza cărora are loc numirea și avansarea în post a judecătorilor și își expune părerea vizavi de judecătorii cu averi de milioane.
Interviul integral îl puteți citi aici.
