Primul dosar de fals în declarația de avere care ajunge în instanță vizează un șef din MAI
Un înalt funcționar din cadrul Ministerului Afacerilor Interne riscă să fie condamnat la un an de închisoare pentru fals în declarația de avere. Procuratura Anticorupție a anunțat ieri că a încheiat urmărirea penală și a transmis în judecată dosarul în privința directorului Direcției generale analiză, monitorizare și evaluare a politicilor din cadrul MAI, Vladimir Țurcan. El este cercetat penal pentru că nu a indicat în declarațiile de avere și de interese mai multe proprietăți și acțiuni pe care le deține în câteva întreprinderi. Acesta este primul caz penal pentru fals în declarații care a ajuns în instanță.
O declarație de avere trunchiată?
Potrivit deciziei Comisiei Naționale de Integritate din 25 iulie 2013, Vladimir Țurcan nu a indicat în declarațiile de avere și interese faptul că este asociat la companiile „Euro Metal” și „Tevas Grup”, că a dat cu împrumut câteva zeci de milioane de lei omului de afaceri Leonid Volneanschi, președintele SA „Elat”, că a ascuns o mașină „Dacia Logan”, o casă deținută de fiul său și mai multe conturi bancare curente și de credit. De asemenea, a constatat CNI, Țurcan, contrar prevederilor legale, este administrator al SRL „Elat-Constructor”. Astfel, CNI l-a acuzat de fals în declarații și incompatibilitate în funcție și a expediat dovezile Procuraturii Generale, de unde au ajuns la Procuratura Anticorupție.
CNI a pornit controlul în privința lui Vladimir Țurcan în urma unei sesizări venite din partea Centrului Național Anticorupție.
Coincidențe
Sesizarea a coincis cu perioada în care instituția, în colaborare cu Procuratura Generală, desfășurau acțiuni de urmărire penală în privința fostului patron al companiei „Elat” Leonid Volneanschi, bănuit de escrocherie în proporții deosebit de mari. În cadrul urmăririi penale, ofițerii CNA au descoperit că Volneanschi, în numele companiei „Elat”, împrumutase peste șase milioane de euro de la mai mulți oameni de afaceri, bani pe care nu i-a mai restituit. În lista creditorilor se regăsea și numele lui Vladimir Țurcan, care îi împrumutase 450 de mii de dolari și 200 de mii de euro. Șeful de la MAI bănuiește acum că dosarul penal în privința sa a fost instrumentat la insistența noilor acționari ai companiei „Elat” care refuză să îi restituie datoria.
Un polițist milionar
Vladimir Țurcan neagă faptul că ar fi ascuns intenționat proprietățile. Potrivit lui, casa la care face referire CNI îi aparține fiului său, care a trecut de majorat, iar acțiunile și datoria a fost indicată în declarația de avere din aprilie 2013, după ce în declarația depusă în luna februarie 2013 nu se pomenește nimic despre ea. Țurcan respinge și acuzațiile legate de incompatibilitate. Potrivit lui, la numirea în funcția de șef al Direcției generale analiză, monitorizare și evaluare a politicilor din cadrul MAI, își dăduse deja demisia din funcția de administrator al firmei „Elat Constructor”. Precizăm însă că potrivit informației de pe siteul Ministerului Afacerilor Interne, Țurcanu activează în cadrul instituției încă din anul 1993,perioadă în care a deținut diferite funcții de conducere.
„Sperăm să devină o tradiție”
Compania „Tevas Grup”, în care Țurcan deține un pachet de 25 % de acțiuni, a fost implicată în anul 2011 într-un scandal de proporții, fiind acuzată de o firmă italiană de implicare într-o schemă de atac de tip raider. Șeful de la MAI afirmă însă că a devenit acționar al companiei mult mai târziu.
Galina Bostan, directorul Centrului de analiză și prevenire a corupției, salută transmiterea în judecată a primului dosar penal pornit pentru fals în declarații. „Indiferent de circumstanțele în care au fost descoperite aceste încălcări, important este faptul că acestea au existat. Vladimir Țurcan nu a indicat în declarația de avere mai multe bunuri. Explicațiile pe care le aduce el acum nu sunt relevante, sunt o linie de apărare care nu are cum să țină. Important este ca astfel de cazuri să devină o tradiție”, a precizat experta.
Până în prezent, CNI a transmis Procuraturii Generale 16 cazuri în care au fost constate falsuri în declarații. Acestea vizează funcționari locali și ministeriali, primari, deputați.
Mariana Rață
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
CNI luptă cu Procuratura Anticorupţie. Miza - un procur...
Procurorul adjunct al municipiului Chişinău, Vasile Gherasimenco, cel care a fost în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) pentru că ar fi încercat să ascundă mai multe bunuri, inclusiv o casă cu două niveluri, susţine că acuzaţiile care i se aduc sunt nişte aberaţii şi că-şi va apăra drepturile până în pânzele albe. Omul legii ne-a făcut această declaraţie după ce responsabilii de la CNI au anunţat că au atacat în instanţă refuzul procurorilor de a porni un dosar penal. Şeful său, procurorul municipiului Chişinău, Ion Diacov, afirmă însă că locul lui Vasile Gherasimenco nu este în Procuratură, pentru că a comis un şir de încălcări.
Sesizarea CNI cu privire la averile lui Iurie Ciocan nu...
Președintele Comisie Electorale Centrale riscă până la un an de închisoare pentru faptul că nu a indicat în declarația sa de avere toate proprietățile pe care le are împreună cu soția. Săptămâna trecută, președintele Comisiei Naţionale pentru Integritate (CNI), Anatolie Donciu, a anunțat că instituția a depus o sesizare la Procuratura Generală pe numele preşedintelui Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan. Membrii CNI au constatat că preşedintele CEC nu a inclus în declaraţia de avere un automobil, câteva imobile aflate în construcţie pe care le-ar deţine în ţară, o casă în România, dar şi cotele-părți de la mai multe societăţi comerciale pe care le deţine împreună cu soţia. Potrivit lui Donciu, pentru aceste „scăpări” funcționarul de la CEC riscă un an de închisoare sau o amendă de 12 mii de lei. La aproape o săptămână de la anunțul făcut de Donciu, solicitarea CNI nu a ajuns încă la Procuratura Generală. Contactată de Moldova Curată, șefa serviciului de presă al Procuraturii, Maria Vieru, a declarat că, deocamdată, nu a fost înregistrată nicio sesizare din partea CNI care l-ar viza pe Iurie Ciocan. Anterior, președintele CEC afirmase, în cadrul unui interviu pentru portalul nostru, că nu are nicio casă de vacanță în România. Vila din Târgul Mureș despre care s-a scris în presă aparține socrilor săi. În schimb, Ciocan a recunoscut că a uitat să indice în declarația sa de avere acțiunile pe care le deține la o companie înregistrată în România. Ciocan a explicat că acțiunile despre care uitase valorează doar vreo 20 de euro.
Donaţia făcută partidului îl va trimite pe vicepreşedin...
Vicepreşedintele raionului Ialoveni, Valeriu Ţurcanu, a donat Partidului Liberal-Democrat din Moldova (PLDM) 50 de mii de lei, potrivit raportului financiar depus de formaţiune la Comisia Electorală Centrală (CEC). Aceasta sumă este echivalentă cu cea câştigată de demnitar din salariu pe durata întregului an 2013. Ţurcanu a declarat că banii donaţi partidului provin dintr-o afacere pe care o deţine. În consecinţă, pentru că nu a indicat în declaraţia de avere ce venit a obţinut din gestionarea afacerii, vicepreşedintele raionului Ialoveni ar putea fi bănuit de incompatibilitate şi de nedeclarare a veniturilor.
Judecătorul Sergiu Arnăut a depus, contrar legii, două...
Judecătorul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Arnăut, care locuiește împreună cu fosta soție într-un palat trecut în acte pe numele acesteia, a depus pentru anul 2012 două declarații de avere. Ambele au fost publicate pe site-ul Comisiei Naționale de Integritate (CNI) și au fost completate la o distanță de aproape o lună una de alta. Singura diferență dintre ele este că din prima lipsește pensia magistratului de 4500 de lei/lună. Un alt paradox este că în ambele declarații judecătorul scrie că a dobândit în 2012 un imobil printr-o donație efectuată un an mai târziu, adică în anul 2013.
Noii milionari ai justiției moldovenești
Mai mulți judecători din R. Moldova s-au făcut cu averi de invidiat în anul 2013. Unii au declarat case și garaje obținute prin moștenire sau donație. Alții și-au cumpărat apartamente, case și mașini. Totuși, au existat și judecători care au sărăcit sau au acumulat datorii de milioane. Controalele inițiate anul trecut de Comisia Națională de Integritate i-a determinat pe judecători să fie mai conștiincioși atunci când își declară proprietățile și averile. Unii au ajuns până la a declara proprietățile copiilor majori.