Profil de integritate: Efimia Bandalac

În cadrul Campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), o echipă de jurnaliști de investigație ai portalului MoldovaCurata.md a documentat cele mai relevante informații despre integritatea celor 101 deputați din legislatura a XI-a și a elaborat profiluri individuale pentru fiecare dintre ei. La realizarea acestor profiluri au fost aplicate aceleași criterii de integritate și aceeași metodologie de analiză utilizate în evaluarea candidaților la alegerile parlamentare. Profilurile includ informații privind parcursul profesional și activitatea publică a deputaților până la obținerea mandatului, precum și date despre averile declarate, interesele personale și de familie, eventuale controverse publice și alte aspecte relevante pentru evaluarea integrității. Metodologia de investigare a integrității candidaților poate fi consultată aici. Profilurile altor deputați pot fi citite aici.

Informații generale

Efimia Bandalac (63 de ani) este deputată la al doilea mandat în fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Face parte din comisia pentru administrație publică și dezvoltare regională.

De meserie este juristă, avocată. Potrivit CV-ului său, publicat de proiectul media CUSENS, Efimia Bandalac a absolvit în 1986 Facultatea de Drept la Moscova și a lucrat, până în 1988, la o judecătorie din Rusia, apoi a activat ca avocată în cadrul Colegiului Avocaților din regiunea Kamceatka, Rusia. În 1989 a revenit în Republica Moldova și s-a angajat la Banca de Economii, filiala Briceni. Din 1991 deține licență de avocat, a activat ca avocată până în 2011, când a devenit președintă a raionului Briceni din partea Partidului Liberal Democrat (PLDM), condus de Vlad Filat. A deținut această funcție până în 2015, când a trecut în funcția de vicepreședintă a raionului, pe care a deținut-o până în 2017.

Integritatea în activitatea politică

Deși la rubrica activitatea social-politică din CV-ul său menționează doar faptul că în perioada 2020-2021 a fost președintă a Organizației Teritoriale Briceni a PAS, Efimia Bandalac a avut o amplă activitate politică la PLDM. La alegerile parlamentare din 2010 ea a candidat pentru funcția de deputată pe lista PLDM, pe poziția 49, însă nu a obținut mandatul. În 2011 a fost aleasă președintă a raionului Briceni din partea aceluiași partid. Încă fiind în funcție, în 2014, a candidat din nou pe lista PLDM pentru funcția de deputat, pe poziția 56, dar nu a obținut mandatul.

La alegerile locale din 2015, când încă era președintă de raion, Efimia Bandalac a candidat la funcția de primar al orașului Briceni, din partea PLDM, însă nu a acumulat numărul necesar de voturi.

După alegerile locale din 2015 la conducerea raionului Briceni a fost ales un reprezentant al Partidului Democrat, Mihail Gnatiuc. Raionul a început să fie condus de o coaliție formată din PDM, PLDM, un consilier PL şi trei consilieri comunişti. Efimia Bandalac a devenit vice-președintă a raionului, funcție pe care a deținut-o până în 2017.

În campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2024, Efimia Bandalac a fost menționată (p. 116) de misiunea de observare a alegerilor a organizației PromoLex printre deputații care au făcut „agitație electorală” în zilele de muncă, în timpul orelor de muncă.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

În cea mai recentă declarație de avere și interese personale, depusă la Autoritatea Națională de Integritate în noiembrie 2025 și care reflectă veniturile pentru anul 2025, deputata indică salariul și plățile de la Parlament - 534 331 de lei, pensia – 79 154 de lei, dar și venituri din vânzarea unui bun – 200 000 de lei, fără să precizeze ce anume a fost vândut. Efimia Bandalac deține două terenuri intravilane, unul cumpărat în 2009 și altul acordat în baza hotărârii Judecătoriei Briceni în 2012. De asemenea, deputata are o casă cu suprafața de 195,8 m. p., a cărei valoare ar fi de 151 865 de mii de lei.       

În 2025 deputata și-a cumpărat un autoturism Mercedes, fabricat în 2016, cu suma de 390 000 de lei. Efimia Bandalac mai declară patru conturi bancare curente. În total, la momentul declarării, ea deținea pe aceste conturi 629 259  de lei și 10 362 de euro.

Autoritatea Națională de Integritate a verificat, în 2022, dacă Efimia Bandalac a depus corespunzător declarația de avere pentru anul 2021 și nu a descoperit vreo încălcare de lege. O verificare similară s-a făcut și în anul 2023, fără să fie descoperită vreo abatere.

Integritatea în gestionarea funcției publice și/sau de partid

Potrivit unui registru de evidență a activității deputaților în legislatura precedentă (iulie 2021 – septembrie 2025), ținut de Asociația PromoLex, Efimia Bandalac, fiind membră a Comisiei juridice, numiri și imunități, a fost co-autoare a 45 de inițiative legislative. Ea a participat la 157 de ședințe plenare ale Parlamentului, absentând doar la patru ședințe. Pe toată durata mandatului, nu a adresat nici o întrebare sau interpelare.

Unul dintre proiectele de lege propuse de Efimia Bandalac a generat un scandal și revolta Uniunii Avocaților din Republica Moldova. La 10 iulie 2025 Parlamentul urma să voteze modificări la Legea cu privire la avocatură, prin care se urmărea armonizarea legislației naționale cu legislația UE. Proiectul fusese consultat cu Uniunea Avocaților. Cu o zi înainte însă, la 9 iulie 2010, Efimia Bandalac și alți câțiva deputați PAS au propus un amendament nou, care presupunea revizuirea mecanismelor de desemnare în funcții și reglementarea duratei și succesiunii mandatelor în cadrul organelor colective ale Uniunii Avocaților. Amendamentul prevedea, între altele, participarea, în componența Comisiei de licențiere a profesiei de avocat și a Comisiei pentru etică și disciplină, a câte trei membri desemnați de Ministerul Justiției din rândul reprezentanților mediului academic sau ai societății civile, „cu expertiză juridică și o reputație ireproșabilă”. Modificarea nu a fost consultată cu Uniunea Avocaților sau cu alte părți interesate, așa cum prevede legea, dar a fost încorporată în lege și votată a doua zi.

Uniunea Avocaților a fost informată despre noul amendament în ziua în care el a fost votat. Uniunea a organizat o grevă generală și a cerut președintei Maia Sandu să nu promulge legea. Modificările propuse de Efimia Bandalac sunt motivate „de interese obscure și aduc o atingere gravă asupra independenței, libertății și autonomiei profesiei de avocat, care sunt principii de bază pe care se întemeiază autoguvernarea profesiei de avocat”, a notat Uniunea Avocaților în adresarea către Maia Sandu. „Prezența statului în organele de autoadministrare a profesiei libere cum este profesia de avocat știrbește iremediabil independența acestei profesii și slăbește Statul de Drept, iar interzicerea deținerii mandatelor succesive într-o anumită funcție în cadrul organelor de administrare a avocaturii, excluderea dreptului avocaților de a-și alege decanii de barou pentru două mandate consecutive este o atentare serioasă la un drept constituțional”, se mai spune în adresare. Drept răspuns, Efimia Bandalac a publicat mai multe argumente pe pagina sa de Facebook, menționând, între altele, că „această formulă este o practică națională și europeană”. „Participarea unor membri desemnați de autoritățile publice în structurile de supravegehere a profesiilor juridice nu reprezintă o noutate. Este o practică existentă și în cazul altor profesii juridice, notari sau executori judecătorești, chiar și în CSM și CSP, colegii, sunt și membri ai societății civile. Într-o democrație deschisă, cetățenii trebuie să poată influența deciziile autorităților prin mecanisme formale și informale, atâta timp cât acestea respectă cadrul legal. Această abordare este pe deplin compatibilă cu standardele Consiliului Europei, care susțin implicarea limitată, dar transparentă, a statului în astfel de organisme, fără a compromite autonomia profesională”, a menționat Efimia Bandalac. În a patra zi a grevei avocaților, deputata a recunoscut că amendamentul nu a fost consultat corespunzător, întrucât „Pe final de mandat, cu regret, nu s-a reușit”. În final, la sfârșitul lunii iulie, președinta Maia Sandu a refuzat să promulge legea și a returnat-o în Parlament pentru a fi reexaminată.

Cazier judiciar  

Nu există informații despre evantuale antecedente penale sau contravenționale ale deputatei.

Acest profil este realizat în cadrul proiectului „Promovarea integrității și combaterea dezinformării în alegerile parlamentare 2025 și post-alegeri", implementat de Asociația Presei Independente (API), cu suportul Fundației Soros Moldova. Opinia autorilor nu reflectă neapărat opinia Fundației Soros Moldova.