Să fie lumină în banii partidelor
Legea ce impune reguli stricte şi clare privind finanţarea partidelor a fost votată joi, 17 iulie 2014, de Parlament în prima lectură. Experţii spun însă că e „un pas de ochii lumii“ şi că la scrutinul din toamnă politicienii vor aplica schemele vechi, netransparente.
Elaborat de Guvern în martie 2013, proiectul de lege ce vine să asigure o mai mare transparenţă în procesul de finanţare a partidelor politice, inclusiv în campaniile electorale, a ajuns să fie dezbătut abia joi, 17 iulie.
Între altele, legea ar putea obliga partidele ale căror venituri sau cheltuieli anuale depăşesc un milion de lei să comande auditul rapoartelor privind gestiunea financiară cel puţin o dată la trei ani. La fel, ar putea fi interzisă finanţarea formaţiunilor de către cetăţenii Republicii Moldova care nu au împlinit 18 ani; cetăţenii limitaţi în capacitatea de exerciţiu sau declaraţi incapabili prin hotărâre definitivă a instanţei de judecată; persoanele anonime; autorităţile publice.
Plafonarea donaţiilor
Legea prevede şi plafonarea donaţiilor pentru partide - până la 20 de salarii minime pentru o persoană fizică şi, respectiv, 40 de salarii minime pentru o persoană juridică. În prezent, o persoană fizică poate dona 500 de salarii minime, iar una juridică - o mie. „Vor fi foarte puţini cei care vor putea face donaţii mari. În cazul donaţiilor mari, partidul poate fi “cumpărat”, indirect, de o persoană anume - fie fizică, fie juridică. Prin micşorarea plafonului, se oferă posibilitatea unui număr mai mare de cetăţeni să contribuie la susţinerea unui partid şi să participe astfel la viaţa politică. Dacă formaţiunea vrea să aibă mai mulţi simpatizanţi, să o facă. În acest caz va avea şi mai multe donaţii. Partidul trebuie să fie exponentul unei părţi a societăţii, şi nu a trei-patru persoane“, ne-a explicat Cornelia Vicleanschi, reprezentanta GRECO în Republica Moldova, grupul de state contra corupţiei care a venit cu mai multe recomandări în acest sens pentru autorităţile de la Chişinău.
Când va fi aplicată legea
Noile norme nu vor putea totuşi fi aplicate în iminenta campanie electorală, întrucât proiectul trebuie votat şi în lectura finală. „Acest lucru confirmă caracterul speculativ al prevederilor care nu fac altceva decât să ungă ochii oamenilor, ca ei să creadă că avem un cadru legal ce ar putea exclude abuzurile. Legislaţia a fost suficientă şi până acum şi oricum Republica Moldova a fost guvernată de orez şi macaroane“, a declarat liberalul Valeriu Munteanu în plenul Parlamentului.
În schimb, liberal-democratul George Mocanu le-a amintit colegilor săi că mecanismul de finanţare a formaţiunilor politice „este arhicunoscut şi de către comunişti, şi de cei aflaţi la guvernare“. „Partidele au cheltuieli, persoanele fizice şi juridice contribuie, iar ulterior aşteaptă restituirea datoriilor prin funcţii, favoruri sau contracte. Încercările noastre de a construi democraţia nu pot avea succes fără a avea partide finanţate transparent“, a spus deputatul, îndemnându-i pe ceilalţi parlamentari să susţină proiectul.
„Un pas simbolic“
Sergiu Ostaf, preşedintele Consiliului Naţional de Participare (CNP), este de părere că votarea în prima lectură a normelor ce ar urma să asigure transparenţa finanţării partidelor politice, inclusiv în campaniile electorale, este un pas simbolic. „S-a tărăgănat intenţionat. Astfel, este o oportunitate ratată pentru a crea un mecanism mult mai bun de responsabilizare financiară a campaniilor electorale. Acest proiect de lege este una dintre promisiunile făcute public şi deputaţii au votat-o pentru a-şi menţine o anumită imagine, nu pentru că ar avea nevoie cu adevărat de acest lucru“, este de părere Sergiu Ostaf.
Opinia a fost exprimată la masa rotundă privind necesitatea adoptării pachetului de legi privind consolidarea responsabilităţii financiare a partidelor politice în perioada electorală. Preşedintele CNP explică şi de ce politicienii au examinat aceste norme atât de târziu: „Nu aduc dividende electorale şi nici avantaje competitive. Aduc, în schimb, nişte constrângeri de comportament, lucru de care nu au nevoie partidele politice“.
„Regulile de joc nu se schimbă“
„Ne-am obişnuit cu opiniile experţilor. Aceştia ar putea substitui în curând Parlamentul. Pentru campania electorală din toamnă avem actualele prevederi de care vom ţine cont“, a precizat Valeriu Streleţ, liderul fracţiunii PLDM din Parlament.
Sergiu Ostaf este însă convins că regulile de joc vor rămâne aceleaşi, adică cele vechi, convenabile atât partidelor de la putere, cât şi opoziţiei. „Nu vom avea un fair play din cauza că resursele financiare vor fi folosite ca şi până acum, adică necontrolat. Este un joc cu reguli stabilite de ei. Cercul de persoane care puteau să acceadă în acest joc este limitat. Şi partidele de opoziţie, şi cele de la putere ar prefera să menţină lucrurile aşa cum sunt. De exemplu, în legea nouă, care, eventual, va fi adoptată, actorii din afară pot intra în acest joc şi pot sesiza Procuratura sau Comisia Electorală Centrală în legătură cu anumite incorectitudini“, adaugă expertul.
Finanţare de la stat
Proiectul prevede că partidele politice vor fi finanţate de la bugetul de stat prin intermediul Comisiei Electorale Centrale. Cuantumul alocaţiilor se fixează în Legea bugetului de stat pe anul respectiv, cota procentuală constituind nu mai mult de 0,2% din veniturile bugetului de stat. 50% din sumă se distribuie partidelor politice proporţional performanţelor obţinute la alegerile parlamentare şi 50 % proporţional performanţelor obţinute la alegerile locale generale.
Anastasia Nani
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Membrii CNI se pronunţă împotriva adoptării proiectului...
Membrii Comisiei Naționale de Integritate (CNI) critică proiectul de reformare a acestei instituții și acuză Ministerul Justiției că intenționează să creeze o ”instituție monstru” și să deraieze de la cursul european în combaterea corupției. Într-o scrisoare deschisă semnată de către 4 dintre cei 5 membri ai CNI (nu a semnaat doar președintele Comisiei, Anatolie Donciu) aceștia își exprimă îngrijorarea că instituția, care urmează să fie redenumită în Centrul Național de Integritate va fi transformată într-o instituție de tip ”dictatorial”. Ministrul Justiției, Vladimir Grosu, spune că dimpotrivă, competențele vor fi divizate între președinte și inspectorii de integritate.
Radu Blaj a scăpat de pedeapsa pentru conflict de inter...
Radu Blaj, şeful adjunct al Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare din cadrul Primăriei Chişinău, a pierdut definitiv procesul de judecată cu CNI, actualmente Autoritatea Naţională de Integritate. Deşi Curtea Supremă de Justiţie a decis că a încălcat regimul juridic al conflictului de interese, funcţionarul nu a fost sancţionat. Radu Blaj a avizat mai multe acte referitoare la construcţia câtorva zeci de imobile proiectate de întreprinderea „ART-CONSULTGRUP”, ai cărei fondatori sunt soţia sa şi fratele său.
Candidatul desemnat la funcţia de Prim-ministru se esch...
La 19 ianuarie 2016, reprezentanţii societăţii civile au avut o întâlnire cu candidatul desemnat la funcţia de Prim-ministru, Pavel Filip, în cadrul căreia acesta şi-a exprimat disponibilitatea de a semna, împreună cu noul Cabinet de Miniştri desemnat, Declaraţia de integritate, elaborată de societatea civilă. La câteva ore după întrevedere, juriştii lui Pavel Filip au expediat în adresa societăţii civile propria variantă a Declaraţiei de integritate care seamănă mai mult cu o promisiune, decât cu o Declaraţie de integritate.
Câștig pentru api în procesul de judecată cu ani privin...
Asociația Presei Independente (API), membră a Inițiativei Civice pentru un Parlament Curat 2019, a câștigat în prima instanță dosarul împotriva Autorității Naționale de Integritate (ANI) pentru refuzul de a furniza informație de interes public. Prin decizia Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, ANI este obligată să ofere API informații despre finalitatea controalelor începute de fosta Comisie Națională de Integritate.
Auditul extern, un instrument folosit de ANI, demn să f...
Eficiența activității Comisiei Naționale de Integritate (CNI) ar fi mai mare dacă nu ar exista o serie de deficiențe în cadrul legislativ care reglementează procedurile de control și dacă CNI ar aplica mecanisme și bunele practici care s-au dovedit a fi de succes în alte țări. O recunosc reprezentanții CNI, care au analizat problemele identificate în rapoartele anuale proprii, dar și modul cum funcționează Agenția Națională de Integritate (ANI) din România.
Expert Forum, Freedom House-România și alte organizații...
Patru organizații ale societății civile din România, Expert Forum (EFOR), Freedom House-România, Grupul de Dialog Social (GDS) și Centrul Român de Politici Europene au pregătit o petiție către președintele Klaus Johannis, primul ministru Dacian Cioloș și către liderii celor mai mari formațiuni politice Liviu Dragnea și Nicușor Dan. Organizațiile le solicită să ia „măsuri adecvate”, inclusiv să suspende finanțarea prin împrumutul de sprijin bugetar (și alte formule de asistență financiară) a Republicii Moldova, dacă Parlamentul de la Chișinău va adopta legea numită "pentru liberalizarea capitalului și stimularea fiscală".
