Salarii duble pentru viceminiştri
Fostele viceministre de la Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (MTIC), Dona Scola şi Mihaela Iacob, erau remunerate, pe când erau în funcţie, şi de la locul de muncă de bază, dar şi ca membre ale consiliilor de administraţie ale instituţiilor fondate de acest minister. Specialiştii afirmă că, în cazul respectiv, este vorba de incompatibilitate de funcţii.
Dona Scola indică în declaraţia de avere pentru anul 2012 că, în anul trecut, a obţinut un venit de peste 107 mii de lei, acesta fiind salariul său în calitate de viceministră la MTIC. Totodată, Scola era şi membră în consiliile de administraţie (CA) a patru instituţii. Ca membră în aceste consilii de administraţie, fosta viceministră ridica lunar o indemnizaţie în valoare totală de peste 13 mii de lei. Astfel, ca membră a CA „Moldelecom”, Dona Scola a fost remunerată în anul trecut cu peste 111 mii de lei. De la Întreprinderea de Stat „MoldData” şi de la Întreprinderea de Stat (Î.S.) IDSI, fosta viceministră a fost remunerată cu 21 600 de lei şi, respectiv, 12 mii de lei. Tot 12 mii de lei a ridicat Dona Scola în anul trecut de la Î.S. „Radiocomunicaţii”.
Aşadar, pe lângă venitul de 107 mii de lei obţinut în calitate de viceministră, Dona Scola a mai fost remunerată cu 168 de mii de lei, fiind membră în consiliile de administraţie menţionate.
Peste 38 de mii de lei a ridicat în calitate de membră a consiliilor de administraţie şi Mihaela Iacob, o altă fostă viceministră de la MTIC. Potrivit declaraţiei de avere, în anul 2012 viceministra deţinea funcţia de preşedintă a CA la Î.S. „Poşta Moldovei”, „Radiocomunicaţii” şi SA „Eliri”, de la aceste instituţii fiind remunerată cu 21 600 de lei, 10 300 de lei şi, respectiv, 6 400 de lei. Venitul obţinut de Mihaela Iacob de la minister pentru anul trecut a fost de peste 95 de mii de lei. De asemenea, fosta viceministră era angajată prin cumul la Universitatea Tehnică din Moldova, acolo fiind conferenţiar universitar. De la universitate, Mihaela Iacob a obţinut un venit de peste 19 mii de lei.
Salarii incompatibile?
Aşadar, fostele viceministre de la MTIC au fost remunerate şi de la locul de bază, dar şi ca membre ale consiliilor de administraţie la diferite instituţii de stat. Anatolie Donciu, preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), spune că, în cazul respectiv, ar putea fi vorba de o incompatibilitate de funcţii, deoarece Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică stipulează că demnitarul nu este în drept să desfăşoare orice altă activitate remunerată, cu excepţia activităţilor didactice şi ştiinţifice. Mihaela Iacob susţine, însă, că nu este vorba de o incompatibilitate de funcţii, fiindcă reprezentanţii ministerelor au dreptul să fie membri ai consiliilor de administraţie în instituţiile de stat al căror fondator este respectivul minister. „Instituţiile, unde eram membră a consiliului de administraţie, sunt fondate de ministerul unde activam, de aceea nu am comis nicio încălcare”, zice Iacob.
Cristina Ţărnă, expert anticorupţie, spune că Legea nr.146 cu privire la întreprinderea de stat stabileşte că fondatorul întreprinderii de stat (ministerul) gestionează întreprinderea prin intermediul consiliului de administraţie, însă nu e menţionat în acest act legislativ că activitatea pe care o desfăşoară reprezentanţii ministerului ar trebui remunerată. „Aceasta e situaţia cam în toate întreprinderile de stat, remunerări foarte mari pentru activitatea în consilii de administraţie”, spune experta.
Remunerări pentru aceeaşi unitate de timp, în serviciul aceleiaşi entităţi, percepute de două ori
Art. 7 din Legea nr. 146 cu privire la întreprinderea de stat stabileşte că activitatea de reprezentare în întreprinderile de stat este desfăşurată de către membrii consiliului de administraţie prin cumul cu activitatea lor de bază. În articolul 155 din Codul Muncii al Republicii Moldova este menţionat că salarizarea cumularzilor se efectuează pentru munca realmente prestată sau pentru timpul efectiv lucrat. „Din declaraţiile de avere ale viceministrelor, se vede că salariul la minister este ridicat în măsură întreagă. Prin urmare, remunerarea pentru aceeaşi unitate de timp, în serviciul aceleiaşi entităţi este percepută de două ori de către aceşti viceminiştri: o dată ca angajaţi ai ministerului cu normă deplină, iar a doua oară - pentru participarea la şedinţele consiliului de administraţie în timpul orelor de muncă la minister”, mai menţionează Cristina Ţărnă.
Adrian Bobeica, şeful adjunct al Direcţiei monitorizarea aplicării legislaţiei muncii şi normelor de protecţie a muncii din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii, spune că, pentru cumularea de funcţii, persoana primeşte un spor salarial care nu poate fi mai mic decât 50 la sută din salariul tarifar de funcţie.
Anatolie Donciu: „Legea permite doar funcţionarilor publici să fie membri ai consiliilor de administraţie”
Preşedintele CNI susţine că, într-adevăr, fondatorul întreprinderii de stat (ministerul) gestionează întreprinderea prin intermediul consiliului de administraţie, însă din acest consiliu nu trebuie să facă parte demnitari din cadrul ministerului, ci doar funcţionari publici de la acest minister. „Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public permite acestuia să desfăşoare prin cumul activităţi de reprezentare a statului în societăţile economice, însă nu şi demnitarului public. În acest caz, viceminiştrii sunt persoane cu demnitate publică şi nu trebuie incluşi în consiliile de administraţie ale instituţiilor de stat. Vom studia detaliat la CNI aceste cazuri, fiindcă în această postură se află mai mulţi demnitari”, spune Anatolie Donciu.
Menţionăm că, în prezent, în lista de membri ai consiliilor de administraţie ale întreprinderilor la care fondator este MTIC se regăsesc numele actualilor viceminiştri: Dimitri Parfentiev, Vitale Ciolac, Vitalie Tarlev, dar şi ale viceminiştrilor Finanţelor Victor Barbăneagră şi Ştefan Creangă, acesta din urmă fiind ales ca şi membru când deţinea funcţia de director general al Agenţiei Achiziţii Publice.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Funcționarul de la Primăria Chișinău care nu a indicat...
Fostul șef al Direcției Asistență Socială a Primăriei Chișinău, Valeriu Negru, urmărit penal pentru faptul că nu a indicat în declarația de venituri și proprietăți un bloc de locuit, a fost achitat acum câteva zile de către Curtea de Apel Chișinău. Sentința vine după ce prima instanță l-a recunoscut vinovat, însă a încetat procesul penal din cauza expirării termenului de prescripție. Procuratura Anticorupție intenționează să conteste hotărârea Curții de Apel la Curtea Supremă.
Dosarul licitațiilor trucate la DETS Buiucani: în timp...
Firma „Lovis Angro”, al cărui administrator este inculpat în unul dintre dosarele licitațiilor trucate în grădinițele din Chișinău, pare să aibă cel mai rodnic an la capitolul contracte cu statul. Faptul că administratorul Lilian Sofrone este judecat în prezent pentru complicitate la o schemă de fraudare a licitațiilor la Direcția Educației Buiucani nu servește drept temei pentru includerea companiei în lista de interdicții a Agenției Achiziții Publice. De asemenea, în mod paradoxal, acest fapt nu îi pune în gardă pe șefii instituțiilor de stat care organizează licitații și aleg drept câștigătoare anume această firmă. O altă companie care figurează în acest dosar, „Crinic Grup”, la fel nu este inclusă în lista de interdicții, dar nici nu are în ultimul timp licitații câștigate la stat.
Firma soției șefului de la „Cadastru” a încasat milioan...
Firma soției șefului Agenției Relații Funciare și Cadastru, Anatolie Ghilaș, a cîștigat în anii 2012 și 2013 două licitații, în urma cărora a încheiat contracte de peste 183 de milioane de lei pentru reparația drumului Rezina-Orhei-Călărași. Potrivit auditului Curții de Conturi, firma a executat lucrări la prețuri majorate și încălcând termenele de executare. Contrar acestor nereguli, Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) nu a aplicat nicio sancțiune companiei ce nu și-a onorat nici până în acest moment obligațiile contractuale.
Membrul CCA Artur Cozma: salariu de 6 mii de lei la sta...
Unul dintre membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Artur Cozma, fost ambasador în Israel și fost ministru al Culturii, și-a cumpărat într-un singur an (2015) două autoturisme: un Mercedes E220 (fabricat în anul 2010) și un Range Rover Sport nou-nouț, fabricat în 2015. Pe ambele mașini familia Cozma a plătit 1 584 983 de lei, sumă care depășește vădit veniturile indicate în declarația de avere. Mercedes-ul a costat 250 de mii de lei, iar al doilea autoturism - 1 334 983 de lei.
ELECTORALA 2019. Socialistul Petru Corduneanu refuză să...
Deputatul Petru Corduneanu (55 de ani), despre care Partidul Socialiștilor a anunțat recent că va candida la parlamentare pe circumscripția uninominală Hâncești, refuză să răspundă la întrebări legate de averile sale și banii pe care i-a donat partidului în ultimele campanii electorale. El nu a răspuns la întrebările expediate prin mail, iar la telefon a declarat reporterului Moldova Curată că va vedea mai întâi dacă statutul său de deputat îi permite să răspundă la acele întrebări. Ulterior, timp de câteva zile, nu a mai răspuns la apeluri.
Un contract în valoare de 44 de mii de euro semnat într...
Curtea Supremă de Justiţie a decis: Mihail Stratan a admis intenţionat un conflict de interese atunci când Agenţia pe care o conducea a ales drept câştigătoare a unei licitaţii o firmă a familiei directorului. Firma s-a angajat să ofere Agenţiei pentru Eficienţă Energetică (AEE) echipament în valoare de peste 44 de mii de euro. Cu trei ani în urmă Comisia Naţională de Integritate (CNI) a stabilit că Stratan a admis un conflict de interese, iar acum Curtea Supremă a confirmat. Succesoarea CNI, ANI, poate cere în instanţă anularea contractului.