Studiu: partidele, Parlamentul şi sistemul de justiție sunt cele mai vulnerabile la corupţie
Riscurile de corupţie compromit progresele democratice în Republica Moldova, este concluzia experţilor Transparency International-Moldova, formulate în Raportul de evaluare a Sistemului Naţional de Integritate (SNI). Raportul a fost lansat marţi, 29 iulie. Specialiştii au evaluat vulnerabilitatea la corupţie a 13 domenii și autorităţi.
Paridele politice, „cel mai puțin rezistente”
Evaluarea atestă că toţi pilonii SNI sunt vulnerabili la corupţie. În special partidele politice, Parlamentul şi Judiciarul. „Am ajuns la concluzia că printre cele mai puţin rezistente sunt partidele politice. Am spus că formaţiunile sunt parte a Legislativului şi din cauza aceasta şi Legislativul este foarte slab. Am atras atenţia la sectorul privat care, din cauza concurenţei neloiale, se transformă în structuri oligarhice care penetrează în guvernare şi Legislativ şi încearcă să acapareze sistemul judiciar”, a explicat Lilia Caraşciuc, director executiv al Transparency International-Moldova.
Potrivit raportului, lipsa de reputație a partidelor în societate este o consecință a cazurilor de încălcare a legislaţiei de către membrii lor. Mai mult, formaţiunile nu au cerinţe principiale privind integritatea membrilor. “Partidele politice, fiind instituţii ale statului, reflectă spiritul din societate faţă de instituţiile publice”, a subliniat Iurie Ciocan, preşedintele Comisiei Electorale Centrale.
Victor Micu: ”Cele mai grave probleme din sistem sunt corupția și incompetența”
Cât despre domeniul judiciar, în raport se menţionează că legile privind responsabilitatea judecătorilor rămân imperfecte, iar adoptarea normei legale privind răspunderea disciplinară a acestora se tărăgănează. Mai mult, susţin autorii, există cazuri de implicare a reprezentanţilor sistemului judiciar în scheme de preluare forţată a proprietăţii. „Nu vrem să ne ascundem după deget. Cred că cele mai grave probleme din sistemul judecătoresc sunt corupţia şi incompetenţa. Când vorbesc de sistemul judecătoresc îi am în vedere nu doar pe judecători, ci şi pe procurori, şi pe avocaţi”, a declarat Victor Micu, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.
Autorii studiului au mai ajuns la concluzia că există practici de implicare a politicului în activitatea autorităţilor anticorupţie, cum ar fi Procuratura Anticorupţie sau Centrul Naţional Anticorupţie (CNA). Potrivit experţilor, suprapunerea de competenţe ale acestora le face activitatea în comun mai dificilă. „Desigur că este loc pentru performanţe mai mari. Există un şir de constrângeri la nivel legislativ şi instituţional. Când vorbesc despre probleme instituţionale mă refer la alocarea resurselor care nu sunt suficiente în prezent. De asemenea, este nevoie de a desfăşura mai multe instruiri pentru că e importantă şi dezvoltarea subdiviziunilor analitice. În prezent, avem bani pentru salarii, nu şi pentru desfăşurarea unor campanii ample”, a recunoscut Cristina Ţărnă, vicedirectorul CNA.
Recomandare: este necesară sporirea integrității aleșilor
O altă concluzie la care au ajuns autorii studiului este faptul că organul de urmărire penală al Ministerului Afacerilor Interne nu este suficient de independent. La fel, selectarea membrilor Comisiei Electorale Centrale pe criterii politice afectează independenţa instituţiei, iar mass-media este concentrată excesiv în mâinile unui singur proprietar.
Autorii vin cu mai multe recomandări. Ei sugerează reprezentanţilor Guvernului să sporească transparenţa în procesul decizional și în administrarea întreprinderilor de stat şi a societăţilor comerciale. Parlamentul este îndemnat să întărească integritatea deputaţilor şi să ia atitudine promptă faţă de încălcările de lege comise de aleşi. În domeniul judiciar, specialiştii cred că ar trebui catalizată reforma, în special cea a Procuraturii. Partidele politice, în opinia autorilor studiului, ar trebui să dezvolte o democraţie internă reală şi să stabilească cerinţe principiale privind integritatea membrilor, dar şi să se conformeze rigorilor de transparenţă în finanţarea formaţiunilor şi campaniilor electorale. „Este nevoie de mai puţină politizare a organelor de stat și mai multă transparenţă în luarea deciziilor şi în angajarea funcţionarilor în serviciul public. Astfel, prioritate trebuie să se dea nu preferinţelor politice, ci integrităţii şi profesionalismului”, a concluzionat Lilia Caraşciuc.
Raportul a fost realizat în cadrul proiectului regional „Evaluarea Sistemului Naţional de Integritate” care cuprinde ţările Parteneriatului Estic, cu suportul financiar al Uniunii Europene şi Fundaţiei Est-Europene, din mijloacele oferite de Guvernul Suediei şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei.
Anastasia Nani
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
La ANI au ajuns primele declaraţii de avere depuse după...
Până în prezent la Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) au fost înregistrate circa şase mii de declaraţii de avere şi interese personale pentru anul 2016. Conducerea ANI a declarat pentru Moldova Curată că în acest an se aşteaptă a fi înregistrate circa 70 de mii de declaraţii de avere şi interese.
Pensii de zeci de mii de lei. Sute de judecători și pro...
Zeci de judecători și sute de procurori au obținut în ultimii ani pensii mai mari după ce au dat în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS). În unele cazuri, judecătorii nu erau mulțumiți de pensii în valoare de 19 mii de lei și solicitau recalcularea. Cei mai mulți făceau referire la un articol din Legea privind statutul judecătorului (1995), care prevede că pensia reprezintă 80% la sută din mărimea salariului judecătorului ”plătit efectiv”. Așa cum între timp fie se majorau salariile magistraților în funcție, fie intrau în vigoare noi prevederi legislative, pensionarii din justiție și-au revendicat creșterea pensiei.
Miniștri bogați la Protecția Socială și Finanțe, dar im...
Ruxanda Glavan, noua ministră democrată a Muncii, Protecției Sociale și Familiei, locuiește într-o casă de lux, iar pe lângă asta deține, împreună cu soțul, două apartamente și trei autoturisme. Fiind medic de meserie, la vârsta de 26 de ani, Glavan gestiona deja propria companie, care înregistra venituri de milioane de lei. La Finanțe, Anatol Arapu are și el o bogată experiență de activitate în sectorul privat, averea fiindu-i pe măsura cîștigurilor. Spre deosebire de Glavan și Arapu, Natalia Gherman nu se poate lăuda cu averi și imobile luxoase, dacă judecăm după declarația de avere.
Judecători cu apartamente de pomană
Pe parcursul ultimilor cinci ani (2012-2017), din bugetul municipiului Chișinău au fost alocați peste 127 de milioane de lei pentru asigurarea cu apartamente a unor persoane care au dat Primăria în judecată cerând locuințe sau pentru încheierea cu aceasta a unor tranzacții de împăcare. Printre beneficiari de astfel de apartamente, dar și de bani, sunt și magistrați. Unii, deși au primit apartamente gratuite din fondul locativ al municipiului Chișinău, s-au îmbogățit între timp și cu alte locuințe: unele achiziționate la prețuri preferențiale, alte - cumpărate la preț de piață. Sunt și judecători care au părăsit sistemul judecătoresc la scurt timp după ce s-au pricopsit cu apartamente gratuite în Capitală.