Ultimele articole
Pentru integritate în serviciul public
Iurie Urzică, noul președinte al raionului Râșcani, a condus în ultimii 22 de ani fabrica "Avicola" din regiune, care a rămas acum pe seama soției și fiului său mai mare. Întreprinderea, în anii 2011-2013 a participat, cu succes, la mai multe licitații din raion, obținând din vânzări aproximativ 1,5 milioane de lei. În 2015, afirmă Urzică, la inițiativa sa, firma familiei nu mai participă la licitațiile din raionul Râșcani, pentru a evita eventualele acuzații și conflicte de interese.
Primarul satului Corlăteni din raionul Râșcani, Anatolie Baciu, a cumpărat produse alimentare pentru grădinița din sat de la întreprinderea individuală a fratelui său, Mihail Baciu, la un an de când a obținut primul mandat de ales local. El spune că nu știa că nu poate încheia contracte cu fratele. «Știam că nu e voie cu cineva din familia mea, cu soția, de exemplu, dar cu fratele nu știam», spune primarul. Oricum, acest eventual conflict de interese va rămâne, cel mai probabil, neinvestigat, întrucât faptele s-au produs înainte de constituirea Comisiei Naționale de Integritate (CNI).
Experta anticorupţie de la Bucureşti Laura Ştefan a vorbit în cadrul unui interviu cu Moldova Curată despre experienţa acumulată de instituţiile de drept din România în domeniul combaterii corupţiei şi ce ar putea prelua Republica Moldova în acest sens. Ea a subliniat importanţa asumării reformelor de către clasa politică, dar, mai ales, de către oamenii legii, de la poliţişti şi procurori până la judecători.
Victor Bogatico, primarul oraşului Râşcani, a încălcat regimul conflictului de interese prin faptul că a prezidat concursurile publice de dare în arendă a unor terenuri nepotului său, edilul fiind cel care a semnat şi procesele verbale de la licitaţiile cu strigare. Deşi anul trecut Comisia Naţională de Integritate (CNI) a stabilit că alesul local a admis această abatere, Victor Bogatico nu a fost sancţionat, la mijloc fiind cunoscuta luptă dintre CNI şi CNA – termenul de prescripţie.
O întreprindere care aparține fiului primarului din satul Dumbrăvița, raionul Sângerei, a câștigat timp de doi ani, adică în 2013 și 2014, șase licitații publice organizate de primărie. Valoarea totală a contractelor atribuite este de 1 217 646 de lei. Firma fiului primarului s-a angajat astfel să presteze diverse servicii - de la reparația capitală a grădiniței până la reparația drumului sau livrarea de biocombustibil. Faptul că tatăl a condus comisiile de concurs la licitațiile în care fiul a ieșit învingător a ajuns în atenția Comisiei Naționale de Integritate (CNI), care a pornit un control.
Un teren cu o suprafață de peste un hectar a fost întors în fondul Primăriei satului Cotova, Drochia, după ce s-a constatat că licitația de vânzare a fost ilegală. Motivul: primarul, care a condus Comisia de licitație, s-a aflat în conflict de interese. Cumpărătorul a fost fiul său.
Judecătoria sect. Râșcani a solicitat teren de la primărie ca să-și asigure angajații cu locuință. Însă majoritatea dintre ei dețin mai multe proprietăți, iar beneficiarii finali sunt de fapt copiii acestora. „Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață”, explică Oleg Melniciuc, președintele instanței. O astfel de situație se constată în cazul a 10 din cei 17 magistrați care au obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount.
După alegerile locale din vara anului curent, în fruntea raionului Cahul a acces liberal-democratul Ion Groza, în vârstă de 48 de ani. Fost director al fundaţiei creştine „Misiunea fără frontiere” şi pastor la Biserica „Speranţa” din Crihana-Veche, Groza s-a lansat în politică la începutul anilor 2000. A fost membru al Alianței ”Moldova Noastră”, iar după destrămarea acesteia a aderat la PLDM.
Șeful interimar al Inspectoratului General al Poliției (IGP), Gheorghe Cavcaliuc, are proprietăți a căror valoare depășește cu mult veniturile sale declarate. Cavcaliuc ridică un salariu lunar de 10 mii de lei, însă în prezent își construiește o casă impunătoare în comuna Trușeni din municipiul Chișinău. El locuiește într-un apartament trecut în acte pe numele socrilor săi, care anterior a fost cumpărat de părinții săi. Toate acestea au fost descoperite de reporterii Ziarului de Gardă, care au publicat o investigație amplă.
Anatolie Mitrofan, nepotul primarului satului Racovăț, Soroca, s-a ales cu 20 de hectare de teren în urma unei licitații la care unchiul său a fost președinte al Comisiei. Chiar dacă licitația a fost ulterior anulată, iar CNI a constatat că primarul Mihail Mitrofan s-a aflat în conflict de interese, terenul nu a fost retras din cauza întârzierii procedurilor juridice.
Gheorghe Muntean, magistratul de la Judecătoria Comercială de Circumscripţie, căruia i s-a retras imunitatea în anul 2013, a fost propus de către instanţa unde activează pentru a i se oferi titlul onorific de „Veteran al sistemului judiciar”. Unii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au solicitat amânarea examinării acestei propuneri, până când se va stabili dacă în prezent magistratul este sau nu urmărit penal.
Cinci locuitori ai satului Holercani din raionul Dubăsari stau în aceste zile cu teama că le vor fi sechestrate casele și averea, pentru că întreprinderea primarului din sat, Tudor Tanasev, a acumulat datorii, iar ei figurează pe lista fondatorilor acesteia. Cooperativa Agricolă de Producere ”Holercani Triumf” are față de 4 creditori datorii în sumă totală de 3 milioane de lei și în prezent se află în procedură de insolvalbilitate. Primarul spune că a fondat această întreprindere împreună cu finul său pentru că a vrut să facă afaceri în domeniul agricol, însă seceta din anul 2007 le-a stricat planurile.
În satul Bocani din raionul Fălești cumnata primarului este contabilă-șefă la primărie. Alesul local spune că atunci când a venit în funcție s-a consultat cu un jurist și acesta i-ar fi spus că nu este o problemă ca o rudă să i se subordoneze. Experții anticorupție îl contrazic și afirmă că atât alesul local, cât și cumnata sa încalcă regimul juridic al conflictului de interese.
Procurorul șef-adjunct al Direcției Naționale Anticorupție de la București, Nistor Călin, spune că o combatere eficientă a corupției este posibilă doar în cazul în care există o voinţă a sistemului judiciar în primul rând și abia în al doilea rând a societăţii civile. În opinia sa, politicienii sunt ultimii care îşi doresc o reformă adevărată a sistemului judiciar, de aceea ei ar trebui determinaţi să o accepte.
Președintele Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, Galina Bostan, a acordat un interviu portalului Moldova Curată, în care a vorbit despre activitatea Comisiei anticorupție, formată recent la inițiativa președintelui Parlamentului, al cărei co-președinte este, dar și despre mersul reformelor în sectorul justiției.
