Procuror DNA: Dacă sistemul judiciar nu îşi doreşte cu adevărat reformele şi se complace într-o viaţă liniştită cu sistemul politic, e greu să ai rezultate
Procurorul șef-adjunct al Direcției Naționale Anticorupție de la București, Nistor Călin, spune că o combatere eficientă a corupției este posibilă doar în cazul în care există o voinţă a sistemului judiciar în primul rând și abia în al doilea rând a societăţii civile. În opinia sa, politicienii sunt ultimii care îşi doresc o reformă adevărată a sistemului judiciar, de aceea ei ar trebui determinaţi să o accepte.
”Aşa s-a întâmplat şi în România, unde au fost create instituţii anticorupţie, ca să nu funcţioneze mai deloc, dar ceea ce s-a întâmplat ulterior a depăşit aşteptările clasei politice. Dacă prin anul 2006 DNA trimitea în judecată cam 160 de inculpaţi anual, acum s-a ajuns la cifra de 1200”, a spus Nistor Călin la o conferință organizată la Chișinău de Institutul pentru Politici și Reforme Europene și Institut fur Europaische Politik.
«Prima condiție pentru a lucra în sistemul judiciar este onestitatea »
Șeful-adjunct al DNA mai afirmă că în cazul în care sistemul judiciar nu îşi doreşte cu adevărat reformele şi se complace într-o viaţă liniştită cu sistemul politic, e greu să ai rezultate. „Prima condiţie pentru a lucra în sistemul judiciar este onestitatea. Este necesară o reală independenţă a justiţiei în Republica Moldova şi sistemul judiciar să vrea să combată corupţia”, a adăugat Nistor Călin.
El a subliniat importanţa eliminării influenţei politice în domeniul justiţiei, menționând că în România procuratura nu e controlată de nimeni, iar influenţa politicului în actul de justiţie e nulă şi că aşa ar trebui să fie şi în Republica Moldova:”Am fost delegat la conducerea DNA pentru vreo 3 luni în 2013 şi nu am primit niciodată niciun telefon de la vreun om politic, nu m-a abordat nimeni.”
Reforme sub presiunea UE
Crearea unei instituții puternice anticorupție, precum DNA, a fost posibilă în România datorită presiunilor din partea Uniunii Europene înainte de aderare, dar și oamenilor care au ajuns în fruntea DNA, a explicat Ana Otilia Nuțu, analist pe politici anticorupție de la Expert Forum România. Ea a explicat că la conducerea instituțiilor de drept au fost numiţi oameni foarte buni, în plus, UE avea misiuni de monitorizare de 4 ori pe an.
”Este o chestiune care durează. Deşi reformele au început în 2005, primele condamnări au apărut în 2010-2011. Trebuie să construieşti un corp de procurori, trebuie timp pentru instrumentarea dosarelor, unele foarte complicate. Trebuie ca şi judecătorii să prindă la curaj, ca să dea condamnări. La început pedepsele erau foarte mici sau cu suspendare, dar acum sunt mai multe cu executare”, a subliniat Ana Otilia Nuțu.
Pe de altă parte, afirmă experta, acum apare riscul că toată lumea aşteaptă ca numai DNA să rezolve problemele. Astfel că următorul pas este întărirea altor instituţii de control, precum Curtea de Conturi și Agenția Națională de Integritate, să se facă reguli clare şi transparente de transfer al banilor bugetari. Ea a remarcat și importanța deciziilor pe care le ia cetățeanul atunci când își exercită dreptul la vot.
”Oamenii trebuie să fie şi ei atenţi ce votează. Nu mai poţi să votezi un primar corupt, aşteptându-te că o să vină DNA să îl ia. Şi cetăţenii au o responsabilitate în acest sens”, a subliniat reprezentanta Expert Forum România.
Experiența Georgiei: În țări ca ale noastre numai reformele radicale pot avea succes
Eka Tkeshelashvili, președinte al Institutului pentru Studii Strategice de la Tbilisi, procuror general și ministru al Justiției în Georgia în perioada când Mihail Saakashvili era președinte, a remarcat importanța depolitizării justiției, fapt care a contribuit la reformarea instituțiilor de drept din țara sa.
”Ce a fost diferit în Georgia faţă de Republica Moldova este faptul că am avut angajamentul total al clasei politice pentru reforme radicale, după revoluţie. În țări ca ale noastre numai reformele radicale pot avea succes. Aici (n.r. - în Republica Moldova) reforma cred că trebuie să se concentreze pe procuratură, pentru ca oamenii să aibă încredere că actele de corupție sunt sancționate. Dacă este posibil – să fie creat un mecanism special în sistemul procuraturii care ar putea face faţă corupţiei, să îi înspăimânte pe cei care sunt implicaţi”, a menționat Eka Tkeshelashvili.
Fostul procuror general al Georgiei le recomandă autorităților de la Chișinău să revadă legile care permit interpretarea lor echivocă și lasă loc pentru abuzuri din partea funcționarilor. Ea s-a referit, în primul rând, la susținerea mediului de afaceri.
”Nu puteţi avea proces anticorupţie eficient, dacă aveţi atât de mulţi stimuli pentru acte de corupţie. Dacă taxele sunt atât de mari, iar afacerile nu rezistă dacă le plătesc în mod oficial, antreprenorii vor avea mereu tentația de a da mită, iar funcționarii – de a lua această mită”, a conchis Eka Tkeshelashvili.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Magistratul care nu declară prețul mașinilor sale, prop...
Magistratul Radu Țurcanu, care nu indică în declarațiile de avere pentru ultimii ani prețul mașinilor pe care le deține, ar urma să fie avansat în funcție. Consiliul Superior al Magistraturii l-a ales astăzi, în urma unui concurs, președinte al nou-formatei Judecătorii a municipiului Chișinău. Candidatura sa urmează să fie aprobată de președintele Igor Dodon. La funcția de vicepreședinți ai acestei instanțe CSM i-a propus pe Oleg Melniciuc și Dorin Dulghier. Cei doi au condus până acum Judecătoria sectorului Râșcani și, respectiv, Judecătoria sectorului Buiucani.
În doi ani, doar trei persoane au ajuns după gratii pen...
Deși Centrul Național Anticorupție (fostul Centru pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției) a inițiat în ultimii ani sute de dosare penale, foarte puțini dintre inculpați prinși că au luat mită ajung după gratii. În doi ani și jumătate, doar trei persoane au fost condamnate la închisoare pentru trafic de influență. Datele se conțin într-un studiu prezentat de CNA.
Noul șef al ADR Centru: fost director al echipei de fot...
Noul director al ADR Centru, Viorel Jardan, este un tânăr în vârstă de 27 de ani, care deține, pe lângă funcția în care a fost recent ales, și două funcții de consilier. El este consilier local din partea PDM în satul Lozova, raionul Strășeni și consilier raional la Strășeni. Viorel Jardan a fost ales șef al ADR Centru în urma unui concurs organizat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, instituție condusă tot de un reprezentat al Partidului Democrat. Astfel, toate cele trei agenții de dezvoltare regională: Nord, Centru și Sud, sunt conduse de reprezentanți ai acestei formațiuni.
XXXXY contra XXXXZ: secretizarea abuzivă a datelor din...
Pe portalurile instanțelor de judecată din Republica Moldova găsim tot mai frecvent hotărâri pronunțate în ședințe publice, din care nu înțelegem nimic, deoarece numele părților sunt ascunse, la fel ca și ale intervenienților accesorii, ale instituțiilor care sunt acționate în judecată etc. Uneori, este ascuns și numele Judecătoriei la care s-a judecat cauza, numele judecătorului și al grefierului. O astfel de decizie am găsit, de exemplu, la Judecătoria Soroca. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) refuză să comenteze situația și face trimitere la un regulament care stabilește modalitățile de publicare a hotărârilor pe paginile web. Dar cine verifică dacă acest lucru se face corect și nu abuziv, CSM nu are un răspuns.