INTERVIU// Alina Mungiu–Pippidi: ”Corupția din Republica Moldova a atins acel punct în care te întrebi dacă democrația mai poate supraviețui”
Corupția sistemică, așa cum este în Republica Moldova, nu poate fi combătută doar prin adoptatea unor legi și instituirea unor structuri anticorupție, susține politologul din România Alina Mungiu-Pippidi, expertă în politici publice, buna guvernare, lupta anticorupție și democratizare, autoare a volumului ”În căutarea bunei guvernări: Cum au scăpat alte ţări de corupţie?”.
”În țări în care nu este domnia legii, te apuci să te lupți cu corupția prin legi. Ce, ești nebun? Mai întâi trebuie să faci cu totul altceva – trebuie să te asiguri că legea e egală pentru toți în țara respectivă”, a subliniat experta în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată.
Ea a remarcat că din 200 de țări analizate în cartea sa, numai 7 au reușit să lupte eficient împotriva corupției, iar măsurile luate au fost, în primul rând, legate de promovarea după merite în funcții în instituțile statului. În Republica Moldova, corupția este și o consecință negativă a așezării ei geografice, observă Alina Mungiu–Pippidi. ”Moldova este practic folosită de grupuri de crimă organizată care schimbă bani prin această zonă și care au nevoie de o intrare în Europa și intră pe aici”, a opinat experta.
În ceea ce privește banii furați din sistemul bancar moldovenesc, aceasta este de părere că există șanse foarte slabe de a fi recuperați. În opinia sa, cel mai important lucru acum este ca să nu se mai repete acest scenariu. ”La fel de important este ca exact cei care au organizat asta, să nu fie cei care să fie la guvernare. (...) Este un stat foarte capturat aici și chestiile astea nu s-ar fi putut întâmpla într-o țară normală, într-o țară în care nu au existat complicități foarte mari la vârf. Nu o să recuperați niciun fel de bani”, a opinat Alina Mungiu–Pippidi, în cadrul interviului pentru Moldova Curată.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Democratul Mihai Olărescu a revenit în funcția de preșe...
Democratul Mihai Olărescu a fost ales astăzi, 25 noiembrie 2019, în funcția de președinte al raionului Cimișlia, poziție pe care a deținut-o și anterior. Pentru Mihai Olărescu au votat 7 consilieri raionali de la democrați, 7 socialiști, doi de la Partidul Șor și unul independent. În anii 2015-2017 Mihai Olărescu a mai deținut această funcție, iar firma la care lucrase până la preluarea președinției raionului, a câștigat în acea perioadă mai multe concursuri de achiziții publice organizate de Consiliul Raional Cimișlia.
Mariana Pitic, judecătoarea cu Porshe avariat, a scăpat...
Judecătoarea Curții Supreme de Justiţie (CSJ) Mariana Pitic nu a fost sancționată de către Comisia Națională de Integritate (CNI) pentru o eventuală diferență dintre venituri și cheltuieli. Deşi Petic a indicat în declarația de avere un autoturism Porshe, cu valoarea reală de câteva zeci de mii de euro, CNI a clasat dosarul, motivând că valoarea bunurilor declarate pentru anul 2015 nu depăşeşte suma veniturilor judecătoarei.
Împrumut de zeci de mii de euro de la rude pentru procu...
Șeful secției combaterea traficului de persoane din cadrul Procuraturii Generale, Eduard Bulat, investește anual sute de mii de lei în construcția unui apartament, iar sumele depășesc veniturile sale oficiale. Este vorba despre un apartament dintr-un bloc situat pe strada Melestiu din capitală, în care au primit locuințe la jumătate de preţ mai mulţi procurori.
Datoriile de sute de mii ale judecătorilor, între riscu...
Circa 170 de judecători de la instanțele de fond şi de apel din Republica Moldova au indicat în declaraţiile lor de avere şi interese personale pentru anul 2016 împrumuturi de zeci sau sute de mii de lei, zeci de mii de euro sau lire sterline de la bănci şi rude. Împrumuturile au fost luate chiar dacă în ultimii ani salariile magistraţilor au crescut considerabil, comparativ cu cele ale altor bugetari, bunăoară medici sau profesori. Cel puţin opt dintre aceştia, cu datorii de sute de mii de lei, se angajează, spre deosebire de ceilalţi, să întoarcă banii în câțiva ani. Dacă e să raportăm la veniturile familiilor unora dintre ei, rambursarea datoriilor i-ar putea lăsa fără economiile adunate din salarii, pensii sau alte venituri legale. Au contractat credite și magistrați care dețin locuințe şi mașini scumpe. Constatările au fost făcute după ce am analizat cele 418 declaraţii de avere ale judecătorilor pentru anul trecut. Unii experţi subliniază că dependența magistraţilor de anumiți creditori trebuie privită ca factor de risc pentru sistem. Ei admit că unele din aceste împrumuturi de la persoane fizice pot fi privite ca forme quasi-legale de justificare a unor venituri ce ar fi fost obținute ilegal. Şi în cazul împrumuturilor de la persoane fizice, dar şi în cazul creditelor de la bănci, situaţia ar trebui monitorizată de Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) ca să nu existe riscul ca unii creditori să influențeze examinarea unor dosare şi luarea unor decizii în favoarea lor.