Ultimele articole
Pentru integritate în serviciul public
În anul 2013, Primăria oraşului Călăraşi a cumpărat un televizor, două fotolii şi un frigider de la magazinul primarului Nicolae Melnic, care a semnat trei contracte de achiziții a bunurilor de mică valoare în sumă totală de 13 900 lei. Primarul este fondatorul firmei SRL “Nicolae Melnic”, iar soţia sa, Natalia Melnic, administrator. Edilul motivează achiziţiile prin faptul că în oraşul Călăraşi nu erau la moment alte magazine de electrocasnice.
În timp ce oamenii legii sunt pe urmele fostului ministru de Interne Gheorghe Papuc, condamnat la patru ani de închisoare cu executare în dosarul 7 aprilie 2009, subalternul acestuia, Valentin Zubic, pare să fi scăpat de pedeapsă. După ce în martie 2011 procurorii i-au înaintat învinuirea ex-viceministrului de Interne, şef al statului-major în timpul evenimentelor de acum şase ani, el nu mai are niciun statut în această cauză penală. În martie 2013, magistraţii Judecătoriei sectorului Centru au anulat ordonanţa procurorilor de punere sub învinuire a lui Valentin Zubic.
La un an de la adoptarea Legii privind testarea integrităţii profesionale, numărul actelor de corupţie denunţate a crescut. Potrivit Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), în ultimele cinci luni ale anului 2014 au fost denunţate 155 de cazuri de corupere activă, fiind de 15 ori mai multe denunţuri decât în anul 2013. Aceste rezultate au fost făcute publice în cadrul mesei rotunde cu titlul „Pachetul de legi anticorupţiie: între aşteptări şi realizări”, desfăşurată la 20 decembrie. Experţii prezenţi la eveniment şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că acum, când începe să funcţioneze, constituţionalitatea legii este pusă la îndoială.
Socialiştii au adus în Parlament şi oameni cu antecedente penale; liberal-democraţii au adus milionari; comuniştii – doctori în istorie care au cerut rechemarea unui ambasador doar pentru faptul că acela ar fi afirmat că părinţii lui au fost cetăţeni români şi el vorbeşte limba română; iar democraţii – preşedintele unui raion care se bucură de o susţinere deosebită din partea liderilor PDM.
Anghel Agache (PLDM) şi Anatolie Zagorodnîi (PCRM) sunt deputaţii credincioşi faţă de partidele care i-au lansat în viaţa politică. Însă nu toţi cei care ocupă poziţia a 18-a pe listele electorale au făcut ca ei. Astfel, actualul deputat democrat Demian Caraseni a figurat anterior pe lista PCRM, iar socialistul Ghenadi Mitriuc – pe lista PLDM. Un alt deputat, Alexandr Nesterovschi, care ocupă poziţia a 24-a pe lista PSRM, a “migrat” de la PCRM, ocupând anterior poziţia de consilier local în Consiliul municipal Bălţi.
Documentele naţionale şi internaţionale în domeniu atestă o îngrijorare vădită în legătură cu extinderea fenomenului de spălare a banilor şi cel al finanţării terorismului. Circulaţia capitalului, inclusiv fluxurile băneşti de origine suspectă, ia amploare. Sunt pe larg utilizate tehnologiile informaţionale alternative pentru transfer, care, în majoritatea cazurilor, privează de informaţie organele de supraveghere. O parte substanţială a capitalurilor provenite din activităţi ilicite ajung în sectorul economic legal. Activitatea criminală transnaţională profită uşor, pe de o parte, de nivelul sporit de organizare, iar pe de altă parte, de suportul informaţional şi financiar. Odată cu integrarea sistemului financiar şi celui nefinanciar naţional în economia mondială, aceste riscuri devin proprii şi Republicii Moldova.
În anii 2013 şi 2014, Radu Blaj, şeful adjunct al Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare a Primăriei Chişinău, a contrasemnat şi avizat 65 de acte pentru construcţia unor imobile proiectate de întreprinderea „ART-CONSULTGRUP”, în care soţia sa şi fratele său deţin cote-părţi. La sfârşitul lunii decembrie 2014, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat că funcţionarul a încălcat regimul juridic al conflictului de interese. Experţi anticorupţie susţin însă că Radu Blaj ar putea fi suspectat şi de abuz de putere, fiindcă a semnat mai multe documente, ştiind că se află în conflict de interese, iar primăria ar trebui să dea explicaţii pe marginea acestui caz.
Vladimimr Golovatiuc (PSRM), Ştefan Creangă (PLDM), Anatolie Gorilă (PCRM) şi Valentina Stratan (PD) sunt deputaţii care ocupă poziţia 17 în listele partidelor care au acces în Parlament. Spre deosebire de Anatolie Gorilă şi Valentina Stratan, Vladimir Golovatiuc şi Ştefan Creangă sunt la primul mandat. Novice este şi Grigore Novac (locul 23 în lista PSRM). Spre deosebire de cei cu experienţă, în campania electorală, noii parlamentari au fost generoşi cu partidele lor. Bunăoară, liberal-democratul Creangă a dat formaţiunii 100 000 de lei, iar socialistul Novac – 85 000 de lei.
Deputați tineri și în etate, șomeri și milionari, novice în Parlament sau la un nou mandat. Acesta ar fi, dacă e să facem o descriere aproximativă, tabloul aleșilor poporului de pe pozițiile cu nr.16 sau chiar mai îndepărtate ale listelor electorale. Marina Rădvan și Vladimir Odnostalko de la PSRM, membri activi ai organizației de tineret a acestei formațiuni, nu au obținut niciun venit în ultimii doi ani, însă au găsit de undeva sute de mii de lei ca să îi doneze partidului ce i-a făcut deputați. La polul opus se află deputatul PDM Oleg Sârbu, care are afaceri ce valorează milioane de lei, dar spune că pentru nevoile zilnice nu are nevoie de atâția bani, de aceea îi reinvestește.
Anatolie Loghin, noul preşedinte al raionului Hânceşti, este unul dintre funcţionarii care apare în interceptările telefonice făcute publice acum doi ani și care sunt probe în dosarul fostului şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Nicolae Vicol. Pe atunci, Anatolie Loghin era şeful Inspectoratului de Stat Hânceşti, iar superiorul său îi sugera la telefon că „trebuie de lucrat ca toată republica să fie verde”.
O fostă judecătoare, un medic veterinar şi stomatolog, un profesor şi inginer mecanic – acesta e spectrul profesiilor noilor deputaţi de pe locul 15 care vor intra în noul legislativ. Fără experienţă în politică sunt doar noii deputaţi socialişti, Radu Mudreac şi Anatalie Labuneţ, despre care s-a scris că deţin cetăţenie română. Doar deputatul liberal-democrat Tudor Deliu şi democrata Raisa Apolschii au mai activat în Legislativ şi, potrivit declaraţiilor de avere, au trăit doar cu banii din salariul de deputat şi din indemnizaţii. Un nou deputat este şi comunistul Boris Golovin, căruia însă nu îi este străină puterea. El a fost vice-ministru al Sănătăţii în timpul guvernului Greceanîi, de unde s-a şi ales cu un dosar instrumentat de Centrul Naţional Anticorupţie. Totodată, cei mai generoşi în donaţii către partide se dovedesc a fi socialiştii. Doi dintre deputaţii PSRM pe care îi analizăm mai jos au donat împreună partidului peste 250.000 de lei din salarii ce nu depăşesc 2000 de lei lunar.
Celor 101 de deputați aleşi în noul Parlament legea le garantează mai multe facilităţi. Ei au dreptul să primească un apartament de serviciu în Chişinău pe durata mandatului sau o indemnizaţie lunară neimpozabilă pentru chirie, să-și îmbunătățească condițiile de trai dacă fiecărui membru al familiei îi revine mai puțin de 12 metri pătrați spațiu locativ etc. Unii beneficiază din plin de aceste facilități, sporindu-și veniturile. Alții au grijă să-și dezvolte firmele pe care le aveau înainte de a intra în Parlament sau pe care le-au fondat pe durata mandatului. Cert este că cei mai mulți dintre ei au din ce trăi și chiar fac, cel puțin în acte, donații generoase partidelor în campania electorală, sperând să dobândească un mandat de ales al poporului.
Procurorul general, Corneliu Gurin, a dispus începerea urmăririi penale în cazul unuia dintre subalternii săi. Este vorba despre Igor Balmuş, procurorul Secţiei control al executării pedepselor şi locurilor de detenţie din cadrul Direcţiei investigaţii generale a Procuraturii Generale. Decizia a fost luată după ce, în luna octombrie, membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) au sesizat oamenii legii pentru că în declaraţia pe venituri şi proprietăţi pentru anul 2013, Igor Balmuş nu a indicat un automobil de model Volkswagen Transporter, zece conturi bancare şi 35 de acţiuni la o întreprindere.
Arcadie Barbăroşie, director executiv al Institutului de Politici Publice, a comentat în cadrul unui interviu acordat portalului Moldova Curată politizarea instituţiilor din Republica Moldova. "Există o serie de instituţii în stat care nu trebuie politizate. Societatea civilă a optat întotdeauna pentru depolitizarea Procuraturii Generale, Centrului Naţional Anticorupţie, Serviciului de Informaţii şi Securitate etc. Cedarea acestor instituţii de control opoziţiei ar fi o greşeală pentru că, de fapt, se revine la politizarea lor. Trebuie să rupem acest cerc vicios: Procuratura politizată, Serviciul de Informaţii şi Securitate politizat, Agenţia Naţională pentru Reglementare Energetică politizată etc", a declarat analistul. Citiţi AICI interviul integral.
Cu nr. 13 pe listele partidelor parlamentare sunt deputaţi cu diferită experienţă, diferite venituri, iar unii au şi „păcate": Vladimir Hotineanu (PLDM) a fost acuzat public de malpraxis; Petru Porcescu (PCRM) – că a avut un salariu nejustificat fiind într-o funcţie publică; Constantin Ţuţu (PDM) a fost bănuit, iar acum e martor într-un dosar de omor; Gheorghe Brega (PL) a fost acuzat în public de aplicarea violenţei. Aceştia susţin însă că toate acuzaţiile care le-au fost aduse de-a lungul anilor sunt nefondate sau sunt situaţii în care au nimerit accidental. Un fotoliu de deputat va fi ocupat şi de socialistul Corneliu Furculiţă, român în acte, dar cu idealuri ruseşti.
