Legea privind testarea integrităţii profesionale dă roade
La un an de la adoptarea Legii privind testarea integrităţii profesionale, numărul actelor de corupţie denunţate a crescut. Potrivit Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), în ultimele cinci luni ale anului 2014 au fost denunţate 155 de cazuri de corupere activă, fiind de 15 ori mai multe denunţuri decât în anul 2013. Aceste rezultate au fost făcute publice în cadrul mesei rotunde cu titlul „Pachetul de legi anticorupţiie: între aşteptări şi realizări”, desfăşurată la 20 decembrie. Experţii prezenţi la eveniment şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că acum, când începe să funcţioneze, constituţionalitatea legii este pusă la îndoială.
În luna decembrie 2013, Parlamentul a votat un set de legi anticorupţie, inclusiv Legea privind testarea integrităţii. Aceasta a avut două perioade de aplicare: în cazul angajaţilor Centrului Naţional Anticorupţie şi al Serviciului de Informaţii şi Securitate – de la data publicării, iar în cazul angajaţilor altor entităţi publice – la 6 luni de la data publicării, adică de la 14 februarie 2014.
Prin urmare, la 14 august, anul trecut, au început a fi supuşi testării integrităţii profesionale mai mulţi agenţi publici (angajaţii entităţilor publice prevăzute în anexa legii), până atunci aceştia fiind informaţi despre procedura respectivă.
Numărul cazurilor de corupţie denunţate a crescut de 15 ori
Cristina Ţărnă, director adjunct al CNA, a menţionat în cadrul mesei rotunde că în doar cinci luni ale anului trecut, au fost instruite 27 de mii de persoane despre cum pot denunţa un act de corupţie, acest lucru favorizând şi creşterea numărului de denunţuri a cazurilor de corupere activă. „Dacă pe parcursul anului 2013 au fost înregistrate 11 cazuri denunţate, în doar circa cinci luni ale anului trecut au fost denunţate 155 astfel de cazuri”, a spus reprezentanta CNA.
Prezent la eveniment, expertul Consiliului Europei Tilman Hoppe, fost judecător, a apreciat faptul că ţara noastră a adoptat acest instrument legislativ, menţionând că într-un timp foarte scurt a fost înregistrat un număr record de denunţuri, în comparaţie cu anul precedent. „Testul de integritate este unul dintre puţinele instrumente care promit rezultate imediate şi ajută la restabilirea încrederii în administraţia publică. Suntem bucuroşi să vedem că Moldova a avut curajul să introducă acest instrument. Oficialii au început brusc să raporteze actele de corupere, numărul a ajuns la 155 din luna august, ceea ce înseamnă mai mult de 300 într-un an”, a menţionat expertul.
La rândul său, Lilia Carasciuc, director executiv al Organizaţiei Transparancy International-Moldova a adăugat că odată aplicate în practică, mecanismul testării integrităţii profesionale şi cel al confiscării şi al îmbogăţirii ilicite, pot fi istrumente care ar ajuta la contracararea corupţiei. Aceasta a mai specificat faptul că, deşi legea nu a fost aplicată în cazul judecătorilor, acest act legislativ a fost contestat la Curtea Constituţională de către un grup de deputaţi comunişti, care au invocat faptul că testarea integrităţii profesionale a judecătorilor ar afecta independenţa sistemului judiciar. Curtea însă a solicitat opinia Comisiei de la Veneţia, care, în mare parte, a avizat pozitiv legea, menţionând doar că este necesar a fi îmbunătăţite prevederile care vizează judecătorii.
Moldova Curată va veni cu detalii referitoare la opinia Comisiei de la Veneţia asupra unor prevederi din Legea privind testarea integrităţii profesionale.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Radu Blaj a scăpat de pedeapsa pentru conflict de inter...
Radu Blaj, şeful adjunct al Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare din cadrul Primăriei Chişinău, a pierdut definitiv procesul de judecată cu CNI, actualmente Autoritatea Naţională de Integritate. Deşi Curtea Supremă de Justiţie a decis că a încălcat regimul juridic al conflictului de interese, funcţionarul nu a fost sancţionat. Radu Blaj a avizat mai multe acte referitoare la construcţia câtorva zeci de imobile proiectate de întreprinderea „ART-CONSULTGRUP”, ai cărei fondatori sunt soţia sa şi fratele său.
Primar în conflict de interese și cu dosar penal
Primarul comunei Dumbrăvița, raionul Sângerei, Iurie Porcescu, în privința căruia Comisia Națională de Integritate (CNI) a constatat, în ședința de joi, 28 aprilie, existența situației de conflict de interese, s-a ales între timp și cu un dosar penal pentru abuz în serviciu. Primarul a încheiat contracte de prestări servicii cu firma fiului său. Consiliul Raional Sângerei a depus o sesizare la Procuratura raionului, solicitând o investigație, după ce gimnaziul din sat, care a primit căldură de la firma fului primarului, s-ar fi pomenit cu facturi prea mari la încălzire.
Mandat european de arestare şi mandat de urmărire inter...
Pe numele lui Valeriu Guma va fi emis un mandat european de arestare şi un mandat de urmărire internaţioanlă. Despre aceasta ne-au anunţat reprezentanţii Inspectoratului General al Poliţiei Române, într-un răspuns oficial, remis pe adresa ZdG.
Preşedintele Judecătoriei Râşcani a fost iertat de CNI...
Oleg Melniciuc, preşedintele Judecătoriei Râşcani din municipiul Chişinău, şi-a promovat rudele angajate în această instanţă. Astfel, anul trecut, când sora soţiei sale a fost angajată în funcţia de grefieră, doar cu jumătate de salariu, la scurt timp, magistratul a emis un ordin prin care i-a acordat o normă deplină. Pe nepotul său l-a angajat prin cumul în calitate de administrator al reţelei de calculatoare a instanţei. Deşi a semnat mai multe acte administrative în situaţie de conflict de interese, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a clasat cazul lui Melniciuc. Experţi anticorupţie cred că membrii CNI nu au procedat corect.
