Acțiunile anticorupție – realizate cu ”deficiențe”
Din cele nouă acțiuni anticorupție menționate în Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – UE, autoritățile au reușit să realizeze cu succes doar două dintre ele. Este vorba de prelungirea de către Centrul Național Anticorupție (CNA) a termenului de implementare al Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) pentru 2016, dar și elaborarea de către Ministerul Justiției a legislației privind incriminarea utilizării contrar destinației și delapidării fondurilor europene și internaționale. Aceste concluzii sunt incluse în ”Raportul de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare (martie-iunie 2016)” și au fost prezentate la 6 iulie curent de câteva organizații neguvernamentale.
Potrivit Raportului, chiar dacă acțiunea privind prelungirea de către CNA a termenului de implementare a Strategiei Naționale Anticorupție pentru 2016 este menționată ca și ”realizată fără deficiențe”, totuși experții spun că ea nu își avea locul în Foaia de parcurs. ”Nu este clar de ce această acțiune a fost considerată ca prioritară și inclusă în foaia de parcurs, fiind mai degrabă una tehnică. În condițiile adoptării cu întârziere a SNA 2011-2015 și adoptării cu întârziere a planurilor de acțiuni pentru SNA 2011-2015, necesitatea prelungirii termenului de implementare părea evidentă”, se spune în Raport.
O altă acțiune ”realizată fără deficiențe” este cea de elaborare a legislației care va incrimina delapidarea fondurilor europene și internaționale. Și aici experții au rezerve, întrebându-se de ce a fost inclusă în Foaia de parcurs, atât timp cât ea era realizată anterior. ”De fapt, proiectul de modificare a Codului penal în ceea ce privește delapidările era elaborat de CNA din anul 2015. Este doar o chestiune tehnică”, menționează Nadejda Hriptievschi, expertă la Centrul de Resurse Juridice din Moldova.
Acțiune ”cu deficiențe”
Printre acțiunile anticorupție menționate în Raport care au fost realizate, însă ”cu deficiențe”, este cea privind elaborarea de către Ministerul Justiției a proiectelor de legi cu privire la procuratura anticorupție și cu privire la procuratura pentru combaterea criminalității organizate și cauze speciale. ”În luna mai Procurorul General interimar a aprobat organigrama Procuraturii Generale, organigrama şi statele de personal ale celor două procuraturi specializate, chiar dacă proiectul Legii cu privire la procuraturile specializate prevede că structura acestor procuraturi trebuie propusă de procurorii-şefi ai acestor procuraturi, iar personalul trebuie coordonat cu aceştia”, mai este specificat în Raport.
O acțiune ”în curs de realizare” inclusă în Raport este cea privind implementarea de către Comisia Națională de Integritate a sistemului online de depunere a declarației de avere și de interese.
La capitolul ”acțiuni restante” se numără angajamentul pe care și l-a asumat Ministerul Justiției de a elabora inițiative anticorupție și de reformare a Centrului Național Anticorupție, în concordanță cu noua lege a procuraturii, legea cu privire la Centrul Național de Integritate și Legea cu privire la declararea averilor și intereselor.
La rândul său, Daniela Morari, viceministra Afacerilor Externe şi Integrării Europene recunoşte că autorităţile admit anumite restanţe, însă până la sfârşitul lunii iulie curent, atunci când va expira termenul de realizare a tuturor acţiunilor incluse în Foaia de parcurs, situaţia se poate schimba.
Evoluția implementării Foii de parcurs poate fi vizualizată online
Pe lângă domeniul anticorupție, Foaia de parcurs mai include 12 domenii, printre care cel financiar, energetic, al administraţiei publice; mass-media etc.
Raportul cuprinde evaluarea acțiunilor planificate în perioada martie – iunie 2016 și recomandări pentru fiecare domeniu inclus în Foaia de parcurs.
O inovație pentru cei interesați este că evoluția implementării acestui document poate fi vizualizată online. Raportul intermediar de monitorizare a Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare a fost elaborat de Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT, Centrul Analitic ”Expert-Grup” și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), iar în luna septembrie aceste organizații neguvernamentale vor prezenta raportul final cu privire la implementarea Foii de parcurs, inclusiv recomandările pentru viitoarele acțiuni.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Deputatul XXX a admis incompatibilitate de funcții: mag...
Portalul unic al instanțelor de judecată continuă să fie ineficient atunci când jurnaliștii, avocații, dar și justițiabilii încearcă să caute hotărâri ale instanțelor după numele părților. De aproape un an acest instrument de căutare a fost exclus, invocându-se protejarea datelor cu caracter personal. Deși autoritățile au promis că vor găsi soluții, problema rămâne nerezolvată, iar cel mai mult au de suferit jurnaliștii de investigație, care nu pot lucra cu decizii de judecată în care sunt ascunse numele părților, acestea fiind înlocuite cu semne XXX sau YYY. Săptămâna viitoare, CSM intenționează să adopte un Regulament care va impune condiții noi de publicare a deciziițor de judecată pe portalul unic al instanțelor de judecată, document care nu a fost consultat cu societatea civilă.
(VIDEO) Ministrul Justiției: Presa nu mai este o sursă...
Presa nu mai este o sursă de informare veridică, de aceea Autoritatea Națională de Integritate (ANI) nu se va mai putea sesiza din materialele din mass-media, a declarat ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată. El a argumentat în acest mod excluderea mijloacelor de informare în masă din legea referitoare la ANI, ca surse din care inspectorii de integritate se vor putea sesiza pentru a face controale.
VIDEOGRAFIC: Cât de transparente sunt instituțiile publ...
Moldova Curată vă arată cum au fost respectate principalele prevederi ale legilor Legii privind accesul la informaţie nr. 982/2000 şi ale Legii privind transparenţa în procesul decisional nr. 239/2008 de la promulgare până în prezent cu ajutorul unui videografic realizat în cadrul proiectului “Podul Bunei Guvernări”.
