ANC de la București confirmă că deputații socialiști nu au depus cereri de renunțare la cetățenia română
Deputații socialiști cu pașaport românesc care au declarat acum jumătate de an că au depus cereri să li se retragă cetățenia română nu au făcut, de fapt, acest lucru. Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) din România anunță că nici unul dintre cei șase parlamentari socialiști din Legislativul de la Chișinău nu au depus astfel de cereri.
După ce, în vara anului trecut, portalul Moldova Curată a scris că șase socialiști din Parlament dețin cetățenie română, deși se declară pro-ruși și românofobi, unii dintre ei au anunțat că au cerut autorităților de la București să le retragă cetățenia. Ar fi făcut acest lucru în anul 2015, imediat ce au venit în Legislativ. ANC a anunțat că Alla Dolință, Corneliu Furculița, Anatolie Labuneț, Radu Mudreac, Ghenadi Mitriuc și Adrian Lebedinschi ”nu figurează cu astfel de cereri”.
La 1 decembrie, atunci când deputata liberală Alina Zotea i-a felicitat pe deputații socialiști care dețin dublă cetățenie cu prilejul Zilei Naționale a României, Vladimir Țurcan, un alt deputat socialist, a declarat pentru Pro TV că cei șase colegi de partid au depus dosarele pentru a se dezice de cetățenia statului român. ”După ce au fost aleși ca deputați, ei au depus cererile respective la Serviciul Consular al Ambasadei României. Mai departe, procedura depinde de acest serviciu”, a specificat Vladimir Țurcan.
I-am contactat pe câțiva din deputații socialiști cu dublă cetățenie pentru a confirma spusele colegului lor, Vladimir Țurcan.
Radu Mudreac a spus că a depus cerere, dar că deocamdată nu l-a înștiințat nimeni dacă i-a fost sau nu retrasă cetățenia română: ”Cererile au fost depuse în anul 2015, iar cineva din colegii mei le-a publicat pe toate, inclusiv cu numărul de înregistrare cu care au fost depuse”.
Același lucru ni l-a spus și Anatolie Labuneț și anume că cererile au fost depuse atunci când a acces în Legislativ, așa cum declarase Igor Dodon în campania electorală din anul 2014.
Atunci, fostul lider al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, actualul șef al statului, a declarat de mai multe ori că deputații socialiști care dețin și cetățenia României vor renunța la aceasta imediat ce vor accede în Legislativ.
A. Lebedinschi: ”Nu vreau să-mi pierd timp pentru provocări”
Întrebat dacă a depus cerere pentru retragerea cetățeniei, un alt român, deputatul Adrian Lebedinschi, a refuzat să răspundă. ”Dacă aveţi întrebări şi propuneri productive cu mare plăcere voi discuta. Nu vreau să-mi pierd timp pentru provocări”, a spus acesta. Au fost contactați și ceilalți trei deputați, însă nu au răspuns la apeluri.
Într-un răspuns oficial oferit Asociației Presei Independente, Autoritatea Națională pentru Cetățenie din România notează că cereri care ar fi fost depuse de cei șase socialiști nu figurează în registrele instituției: ”Urmare a solicitării dumneavoastră, înregistrată la ANC prin care solicitați un răspuns referitor la depunerea dosarelor de renunțare la cetățenia română de către numiții: Alla Dolință, Corneliu Furculiță, Adrian Lebedischi, Ghenadi Mitriuc, Radu Mudreac și Anatolie Labuneț, vă comunicăm că, urmare a verificării în evidențele ANC, s-a consatat că sus numiții nu figurează cu astfel de cereri”, se spune în răspunsul oferit de ANC, instituție din subordinea Ministerului Justiției din România.
Pentru a renunța la cetățenia română, sunt câteva condiții esențiale care trebuie îndeplinite. Astfel, Legea cetățeniei române prevede că cererea de renunțare, trebuie să fie însoțită de un dosar cu mai multe acte, care se depun la Secretariatul Comisiei pentru Cetățenie din cadrul ANC sau la misiunile diplomatice ori oficiile consulare ale României din țara în care solicitantul își are domiciliul sau reședința.
Legea mai prevede că președintele ANC este cel care aprobă sau respinge cererea de renunțare la cetățenia română, pe baza raportului Comisiei pentru Cetățenie.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Procurorul raionului Strășeni, vizat acum doi ani de un...
Procurorul raionului Strășeni, Alexandru Rață, a fost reales recent în funcție pe un termen de 5 ani în urma unui concurs public la care el a fost singura candidatură. Despre Alexandru Rață Ziarul de Gardă a scris acum doi ani că deține o casă scumpă, pe care nu o indicase în declarația de avere, iar Comisia Națională de Integritate (CNI), care a pornit un control în urma investigației, a constatat că procurorul nu și-a declarat toate proprietățile. Cu toate acestea, Consiliul Superior al Procurorilor nu a avut dubii în ce privește integritatea candidatului.
Muncă în vânt la Comisia Națională de Integritate
Cele mai multe dintre cazurile de incompatibilitate, de conflict de interese și de fals în declarațiile de avere, descoperite de Comisia Națională de Integritate (CNI), rămân nepedepsite. De aproape un an, Centrul Național Anticorupție refuză să aplice amenzi în baza actelor de constatare emise de CNI, motivând prin expirarea termenului de prescripție. Din același motiv, rămân nepedepsite și cazurile de nedeclarare a averilor.Doar două amenzi
Primul an de activitate a CNI - factorii care au influe...
În anul 2013 Comisia Națională de Integritate (CNI) a recepționat 110 000 de declaraţii cu privire la venituri şi proprietate și declaraţii de interese personale. Dintre acestea, a verificat doar 3 000 de declaraţii, ceea ce constituie 3 % din totalul declaraţiilor recepţionate.
Viorel Chetraru: în prezent la CNA se află sechestrate...
În Republica Moldova nu există o politică integrată de gestionare și recuperare a activelor, ceea ce face dificilă colectarea probelor, sechestrarea, confiscarea și recuperarea veniturilor. De asemenea, instituțiile de la Chișinău nu au experiență în identificarea, sechestrarea și confiscarea bunurilor peste hotare. Acestea sunt concluzii formulate de un expert al Institutului Basel de la Geneva, care a realizat un studiu referitor la situația pe domeniu în Republica Moldova.
