ANI ar putea fi lipsită de dreptul a verifica averile funcționarilor care își vor ”liberaliza capitalul”
Autoritatea Națională de Integritate nu îi va putea verifica și nici sancționa pe funcționarii care vor profita de eventuala lege a ”liberalizării capitalului”, chiar dacă au tăinuit până acum bunuri și averi. Proiectele de lege promovate de un grup de deputați ai Partidului Democrat, între care și președintele Parlamentului, Andrian Candu, prevăd modificarea legislației referitoare la ANI, care a intrat recent în vigoare, la 1 august 2016, și care nu a reușit să fie aplicată pe deplin.
Unul dintre proiectele propuse prevede că legea privind Autoritatea Națională de Integritate urmează a fi completată cu un articol, potrivit căruia ANI ”în cadrul efectuării controlului averii și al intereselor personale ale subiecților declarării, nu va verifica averea liberalizată de către aceștia în conformitate cu prevederile Legii privind liberalizarea capitalului și stimularea financiară”. Proiectul prevede că bunurile și capitalurile vor putea puse în circuitul legal, achitât statului 2 la sută din valoarea acestora.
Legea privind declararea averii și intereselor personale de asemenea urmează să fie modificată, așa încât în declarațiile de avere și interese personale pentru anul 2016 urmează să fie incluse averile liberalizate. Totodată, ANI va putea solicita de la Serviciul Fiscal de Stat informații privind liberalizarea capitalului, dar informația va putea fi utilizată doar în scopul confirmării declarării capitalului liberalizat, adică nu va putea fi făcută publică.
ANI nu a fost consultată
Astfel, dacă vor fi adoptate, proiectele, practic, vor reduce esențial din atribuțiile ANI, se arată îngrijorate surse din cadrul instituției. Potrivit acestora, ANI a fost solicitată pentru un aviz, dar solicitarea a ajuns pe adresa Autorității la 7 decembrie, în timp ce răspunsul era cerut pentru data de 6 decembrie. Cu toate că Autoritatea a formulat mai multe obiecții și recomandări, acestea se pare că nu au fost luate în considerare, întrucât nu se regăsesc pe pagina web a Parlamentului, lângă alte avize formulate pe marginea proiectelor de lege.
Experții din cadrul ANI au explicat că prin aceste proiecte li se va permite persoanelor care nu și-au declarat în mod legal proprietățile până acum sau care le înregistraseră pe persoane terțe, să le declare, dar fără să fie sancționați de ANI. Astfel, aceste averi nu vor putea fi nici verificate, nici confiscate, iar proprietarii nu vor putea fi sancționați, explică reprezentanții ANI.
Consultări publice ”de ochii lumii”
Autoritățile au organizat la 14 decembrie dezbateri publice, doar cu o zi înainte de dezbaterile în Parlament pe marginea proiectului privind ”liberalizarea capitalului”. Deși mai multe organizații non-guvernamentale au cerut amânarea discuțiilor, pentru a putea analiza amănunțit proiectele, propunerea a fost ignorată. O declarație semnată de reprezentanții societății civile semnala că aceste inițiative reprezintă, de fapt, o metodă camuflată de legalizare a averilor obținute ilegal.
Experți: De lege vor beneficia funcționarii care nu sunt integri. Ministrul Justiției – în apărarea proiectului
”Amnistia capitalului și amnistia fiscală sunt în contradicție cu spiritul luptei împotriva corupției”, a remarcat Adrian Lupușor de la organizația Expert-Grup, în cadrul dezbaterilor organizate de către autorii proiectului. În opinia lui, de această lege vor beneficia mulți funcționari care nu sunt integri și care au acumulat averi în mod ilicit.
Ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a sărit în apărarea proiectului, menționând că asemenea amnistii se fac în mai multe țări. Totodată, el a subliniat, în contextul adoptării recente a pachetului de integritate, care impune reguli mai dure pentru funcționari și demnitari la declararea averilor și intereselor, că nu ar fi corect din partea statului să nu le ofere acestora șansa de a și le declara pe toate. El a mai menționat că această amnistie ar fi trebuit făcută până la aprobarea pachetului de integritate.
”Din 2017 vom avea 70 de mii de persoane care trebuie să prezinte declarații de averi și interese, cu indicarea valorii corecte a bunurilor, pentru a nu avea istorii cu Porshe de 11 mii de lei și ne întrebăm cum trebuie să procedăm? Pe de o parte, trebuie să cerem de la tot sectorul public să-și declare averile la valori reale, pe de altă parte îi punem într-o situație în care vor fi persecutați pentru că fac acest lucru. Astfel de acțiuni sunt contrare proceselor normale care ar trebui să se producă”, a explicat ministrul Justiției. El a mai adăugat că atunci când oamenilor li se impun noi cerințe foarte dure, trebuie să le fie create condiții pentru ca aceste cerințe să fie respectate.
”Este anormal să declarăm că avem ”zero toleranță” față de corupție și să le permitem funcționarilor corupți să rămână în funcție pentru o perioadă nedeterminată și să le interzicem autorităților publice să se atingă de ei. Este un proiect care o să ajute persoanele șmechere și o să descurajeze contribuabilii onești”, i-a răspuns, în replică, directorul Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea, ministrului Justiției. El a atras atenția asupra faptului că acest proiect este promovat în mare grabă, cu încălcarea tuturor regulilor de transparență în procesul decizional și le-a cerut autorităților mai mult timp pentru analiză.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Președinta Judecătoriei Dondușeni, Lilia Țurcan, a luat...
Președinta Judecătoriei Dondușeni, Lilia Țurcan, a luat pe numele său un credit în valoare de 1 700 000 lei, pe care urmează să îl ramburseze în decursul a 10 ani, cu o dobândă de 10 la sută. Chiar și dacă nu am lua în calcul rata dobânzii, magistrata ar urma să întoarcă lunar, până în 2024, peste 14 mii de lei, adică salariul său mediu lunar. Solicitată de Moldova Curată, Lilia Țurcan s-a arătat indignată de faptul că îi adresăm asemenea întrebări și a spus că a luat împrumutul pentru fiica sa, care ar urma să achite datoria.
CNI caută depozit pentru teancurile de declaraţii de av...
De la începutul acestui an şi până la 31 martie curent, Comisia Naţională de Integritate (CNI) recepţionează declaraţiile de avere şi de interese personale pentru anul 2015. Anual, instituţia primeşte peste o sută de mii de declaraţii. CNI spune că nu mai are spaţiu pentru a colecta documentele, deoarece camera în care acestea erau depozitate până acum deja s-a umplut.
Preşedintele raionului Edineţ refuză să-şi facă public...
Noul președinte al raionului Edineț, democratul Iurii Garas, refuză să dea publicităţii declarația sa de avere, în pofida faptului că o hotărâre de Guvern din 4 aprilie 2012 obligă persoanele cu funcţii publice să-şi afişeze declaraţiile pe paginile oficiale. În locul declarațiilor referitoare la proprietăți, site-ul Consiliului Raional Edineț e plin de știri ce conțin declarații ale unor consilieri orășenești care pleacă din PLDM. Preşedintele de raion, reprezentant al PDM, a refuzat să comenteze de ce aceste declaraţii politice sunt plasate pe site-ul Consiliului Raional. Iurii Garas a refuzat să ne ofere o copie a declarației de avere chiar și atunci când am solicitat documentul.
Judecătorii, la control
Judecătorii din R. Moldova vor fi obligaţi să-şi verifice starea de sănătate o dată la cinci ani, iar candidaţii la funcţiile de judecător vor trece un examen medical până la derularea concursului pentru suplinirea funcţiei. Un ordin în acest sens a fost înregistrat în Registrul actelor juridice de către Oleg Efrim, ministrul Justiţiei, la 19 iunie curent.
Preşedintele raionului Cimişlia, fără locuinţă în decla...
După alegerile locale din vara anului curent, în fruntea raionului Cimişlia a acces un reprezentant al Partidului Popular European, unul dintre cei mai tineri preşedinţi de raion, Mihai Olărescu, în vârstă de 30 de ani. Licenţiat în finanţe şi asigurări, Olărescu s-a lansat în politică cu puţin timp înainte de alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. Iniţial a făcut parte din organizaţia de tineret a PDM, dar după lansarea blocului lui Iurie Leancă, a decis să adere la PPEM. Şi-a propus candidatura la funcţia de primar de Cimişlia, dar colegii de partid au optat pentru o persoană cu mai multă experienţă. Au pierdut în cursa pentru funcţia de primar, în schimb PPEM a câştigat cele mai multe mandate în consiliul raional. Candidatura lui Olărescu a fost propusă la funcţia de preşedinte de raion şi a fost aprobată cu votul unei majorităţi PPEM-PDM.