Apartament nedeclarat al președintelui Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș
Președintele Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș, locuiește într-un apartament pe care nu îl indică în declarația sa de avere. Magistratul spune că îl închiriază, fiindu-i repartizat de Consiliul municipal Bălți atunci când s-a mutat cu traiul la Bălți, în 2012. Deși potrivit legii judecătorul ar fi trebuit să declare și apartamentul în care stă, chiar dacă nu îi aparține, ci doar îl folosește, el argumentează că nu era obligat să îl declare.
Referitor la acest apartament, primarul de la Bălți, Renato Usatîi, declara în august 2015 că judecătorul ar fi încercat să se eschiveze de la plăţile pentru privatizarea lui, care ar fi în valoare de 400 de mii de lei. În acest scop, preşedintele Curţii de Apel Bălţi, Alexandru Gheorghieș, şi-ar fi înscris soacra şi socrul în apartament, adică i-a luat la întreținere și costul de privatizare al apartamentului a scăzut la 19 mii de lei. Atunci magistratul afirma că a întocmit corect pachetul de documente.
Solicitat de Moldova Curată, judecătorul și-a reiterat poziția și a spus că documentele prezentate pentru privatizarea apartamentului i-au fost verificate și de CNA. Între timp, privatizarea încă nu a avut loc, iar magistratul încă așteaptă să îi fie verificate documentele.
Judecătorul mai deține o casă în valoare de 51 994 lei, cu o suprafața de 98 m. p., la Glodeni, pe care a cumpărat-o în 2011, iar în 2015 a vândut cu 71 mii lei un apartament deținut în Glodeni. Întrebat de ce valoarea casei este atât de mică, magistratul a spus că imobilul este vechi și în stare nu prea bună. ”Să vă fac o poză și să v-o trimit?”, a întrebat judecătorul.
I-a cumpărat fiicei apartament
Cu toate acestea, judecătorul afirmă că anume din venitul obținut din vânzarea unei casei de la Glodeni a reușit să-i cumpere fiicei sale un apartament în Chișinău, în valoare de 256 de mii de lei, cu o suprafață de 45 m. p. Fiica magistratului, Iulia Gheorghieș, a fost angajată în calitate de șef al Direcției agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiției, în ianuarie 2013. În declarația sa de avere indică faptul că deține două apartamente, cel din Chișinău, achiziționat în 2010 și altul, despre care tatăl său ne-a spus că se află în Glodeni și că l-ar fi moștenit de la bunei. În declarația de venituri și proprietăți a Iuliei Gheorghieș este indicat însă că apartamentul este cumpărat în 2005 și are o suprafață de 38 m. p. Nu este clar dacă este vorba despre același apartament pe care magistratul l-a vândut sau despre altul.
”Poate să-și cumpere și 10 apartamente!”
Întrebat despre apartamentele fiicei sale și despre veniturile sale, magistratul a mai ținut să sublinieze că ea a fost angajată la NORLAM ”și poate să-și cumpere 10 apartamente”. Totuși, ea a lucrat acolo după ce a fost angajată la Ministerul Justiției, iar apartamentul a fost achiziționat în 2010. Iuliana Gheorghieș mai are în proprietate o construcție comercială în valoare de 1000 de lei, cumpărată în 2005 și un lot de teren pe care este situată clădirea. În 2013 ea și-a cumpărat un automobil, BMW X3, în valoare de 264 mii lei. Venitul său anual la Ministerul Justiției se ridica la 123 de mii de lei. Mai menționăm, însă, că în același an ea a vândut un alt automobil Toyota Rav 4 cu 125 mii lei, pe care și-l achiziționase în 2009.
Alexandru Gheorghieș a fost transferat la Curtea de Apel Bălți la 31 mai 2012 de la Judecătoria Glodeni și chiar a doua zi, la 1 iunie, a fost numit președinte al acestei instanțe. Anterior, în perioada 1999 - 2002 judecătorul Gheorghieș a fost primarul satului Fundurii Vechi, judeţul Bălţi.
Magistratul mai deține în proprietate un teren intravilan, cumpărat în 2011, unul extravilan, atribuit în 2005, trei terenuri agricole atribuite în 2001 și unul pe care l-a primit în calitate de donație în 2011. Judecătorul mai declară că deține 256 acțiuni la S.A. ”DAAC-HERMES”.
În 2015, Alexandru Gheorghieș a fost vizat în două cauze disciplinare, potrivit datelor Colegiului Disciplinar de le lângă Consiliul Superior al Magistraturii.
La sfârșitul anului 2016, președintele Curții de Apel Bălți și-a prezentat cererea de demisie la Consiliul Superior al Magistraturii, dar examinarea solicitării a fost amânată.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii...
Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor.
Președintele raionului Strășeni, care s-a dus în Români...
Comisia Națională de Integritate (CNI) s-ar putea autosesiza în cazul președintelui raionului Strășeni, Mihail Popa, care a fost văzut cu mașina de serviciu în județul Harghita din România, unde se află mai multe stațiuni de odihnă. O fotografie cu automobilul acestuia, cu numere de înmatriculare RM A 147 a apărut zilele trecute pe Facebook. Popa susține că a fost în România în interes strict de serviciu.
Preşedintele raionului Edineţ refuză să-şi facă public...
Noul președinte al raionului Edineț, democratul Iurii Garas, refuză să dea publicităţii declarația sa de avere, în pofida faptului că o hotărâre de Guvern din 4 aprilie 2012 obligă persoanele cu funcţii publice să-şi afişeze declaraţiile pe paginile oficiale. În locul declarațiilor referitoare la proprietăți, site-ul Consiliului Raional Edineț e plin de știri ce conțin declarații ale unor consilieri orășenești care pleacă din PLDM. Preşedintele de raion, reprezentant al PDM, a refuzat să comenteze de ce aceste declaraţii politice sunt plasate pe site-ul Consiliului Raional. Iurii Garas a refuzat să ne ofere o copie a declarației de avere chiar și atunci când am solicitat documentul.