Apartament nedeclarat al președintelui Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș
Președintele Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș, locuiește într-un apartament pe care nu îl indică în declarația sa de avere. Magistratul spune că îl închiriază, fiindu-i repartizat de Consiliul municipal Bălți atunci când s-a mutat cu traiul la Bălți, în 2012. Deși potrivit legii judecătorul ar fi trebuit să declare și apartamentul în care stă, chiar dacă nu îi aparține, ci doar îl folosește, el argumentează că nu era obligat să îl declare.
Referitor la acest apartament, primarul de la Bălți, Renato Usatîi, declara în august 2015 că judecătorul ar fi încercat să se eschiveze de la plăţile pentru privatizarea lui, care ar fi în valoare de 400 de mii de lei. În acest scop, preşedintele Curţii de Apel Bălţi, Alexandru Gheorghieș, şi-ar fi înscris soacra şi socrul în apartament, adică i-a luat la întreținere și costul de privatizare al apartamentului a scăzut la 19 mii de lei. Atunci magistratul afirma că a întocmit corect pachetul de documente.
Solicitat de Moldova Curată, judecătorul și-a reiterat poziția și a spus că documentele prezentate pentru privatizarea apartamentului i-au fost verificate și de CNA. Între timp, privatizarea încă nu a avut loc, iar magistratul încă așteaptă să îi fie verificate documentele.
Judecătorul mai deține o casă în valoare de 51 994 lei, cu o suprafața de 98 m. p., la Glodeni, pe care a cumpărat-o în 2011, iar în 2015 a vândut cu 71 mii lei un apartament deținut în Glodeni. Întrebat de ce valoarea casei este atât de mică, magistratul a spus că imobilul este vechi și în stare nu prea bună. ”Să vă fac o poză și să v-o trimit?”, a întrebat judecătorul.
I-a cumpărat fiicei apartament
Cu toate acestea, judecătorul afirmă că anume din venitul obținut din vânzarea unei casei de la Glodeni a reușit să-i cumpere fiicei sale un apartament în Chișinău, în valoare de 256 de mii de lei, cu o suprafață de 45 m. p. Fiica magistratului, Iulia Gheorghieș, a fost angajată în calitate de șef al Direcției agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiției, în ianuarie 2013. În declarația sa de avere indică faptul că deține două apartamente, cel din Chișinău, achiziționat în 2010 și altul, despre care tatăl său ne-a spus că se află în Glodeni și că l-ar fi moștenit de la bunei. În declarația de venituri și proprietăți a Iuliei Gheorghieș este indicat însă că apartamentul este cumpărat în 2005 și are o suprafață de 38 m. p. Nu este clar dacă este vorba despre același apartament pe care magistratul l-a vândut sau despre altul.
”Poate să-și cumpere și 10 apartamente!”
Întrebat despre apartamentele fiicei sale și despre veniturile sale, magistratul a mai ținut să sublinieze că ea a fost angajată la NORLAM ”și poate să-și cumpere 10 apartamente”. Totuși, ea a lucrat acolo după ce a fost angajată la Ministerul Justiției, iar apartamentul a fost achiziționat în 2010. Iuliana Gheorghieș mai are în proprietate o construcție comercială în valoare de 1000 de lei, cumpărată în 2005 și un lot de teren pe care este situată clădirea. În 2013 ea și-a cumpărat un automobil, BMW X3, în valoare de 264 mii lei. Venitul său anual la Ministerul Justiției se ridica la 123 de mii de lei. Mai menționăm, însă, că în același an ea a vândut un alt automobil Toyota Rav 4 cu 125 mii lei, pe care și-l achiziționase în 2009.
Alexandru Gheorghieș a fost transferat la Curtea de Apel Bălți la 31 mai 2012 de la Judecătoria Glodeni și chiar a doua zi, la 1 iunie, a fost numit președinte al acestei instanțe. Anterior, în perioada 1999 - 2002 judecătorul Gheorghieș a fost primarul satului Fundurii Vechi, judeţul Bălţi.
Magistratul mai deține în proprietate un teren intravilan, cumpărat în 2011, unul extravilan, atribuit în 2005, trei terenuri agricole atribuite în 2001 și unul pe care l-a primit în calitate de donație în 2011. Judecătorul mai declară că deține 256 acțiuni la S.A. ”DAAC-HERMES”.
În 2015, Alexandru Gheorghieș a fost vizat în două cauze disciplinare, potrivit datelor Colegiului Disciplinar de le lângă Consiliul Superior al Magistraturii.
La sfârșitul anului 2016, președintele Curții de Apel Bălți și-a prezentat cererea de demisie la Consiliul Superior al Magistraturii, dar examinarea solicitării a fost amânată.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Președintele, îndemnat să țină cont de integritatea can...
Un grup de asociații obștești îl îndeamnă pe președintele Nicolae Timofti să nu se grăbească să numească în funcție 5 judecători, propuși de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în ședința de pe 17 septembrie. Într-un apel expediat Președinției, Centrul de Resurse Juridice, Asociația ”Promo-Lex” și alte asociații îi cer președintelui să verifice suplimentar integritatea candidaților Petru Harmaniuc, Lucia Bagrin, Corneliu Crețu, Maria Cozma, Natalia Berbec.
Pensii de zeci de mii de lei. Sute de judecători și pro...
Zeci de judecători și sute de procurori au obținut în ultimii ani pensii mai mari după ce au dat în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS). În unele cazuri, judecătorii nu erau mulțumiți de pensii în valoare de 19 mii de lei și solicitau recalcularea. Cei mai mulți făceau referire la un articol din Legea privind statutul judecătorului (1995), care prevede că pensia reprezintă 80% la sută din mărimea salariului judecătorului ”plătit efectiv”. Așa cum între timp fie se majorau salariile magistraților în funcție, fie intrau în vigoare noi prevederi legislative, pensionarii din justiție și-au revendicat creșterea pensiei.
Preşedintele CNI: „Vom rămâne la sapă de lemn, dacă nu...
Persoanele cu funcţii de răspundere în serviciul public ar putea avea posibilitatea, începând cu anul viitor, să-şi declare veniturile şi proprietăţile în formă electronică, printr-un program special numit „E-integritate”. Specialiştii afirmă că această modalitate va elimina erorile comise fără intenţie sau cu bună ştiinţă de către subiecţi, deoarece programul va include câmpuri de date obligatorii. Dacă acestea nu vor fi completate, declaraţia nu va putea fi recepţionată. Preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) spune însă declararea electronică va fi posibilă de la anul viitor doar în situaţia în care deputaţii vor vota proiectele de lege care presupun reformarea CNI, dar şi modificarea formularului de declarare a averilor şi intereselor personale.
Se apropie sfârşitul anului 2015, iar pe site-ul CNI în...
Până în prezent, doar 132 de declaraţii de venituri şi proprietăţi sunt plasate pe pagina web a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI). În timp ce compania responsabilă de digitizarea declaraţiilor de avere şi CNI invocă motive tehnice, unii jurnalişti afirmă că publicarea declaraţiilor este tărăgănată intenţionat.
Prima condamnare la închisoare, pentru acte de corupți...
Președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Agricultură și Alimentație (FNSAA) „Agroindsind”, Sergiu Bernevec, a fost condamnat marți, 2 mai 2017, la 9 ani de închisoare cu executare pentru abuz de serviciu și delapidarea averii străine. Adjunctul acestuia, Sergiu Boța, a fost condamnat și el la 8 ani de închisoare cu executare, pentru un singur capăt de acuzare - delapidarea averii străine. Cei doi nu au fost însă încarcerați, deoarece sentința, dată de prima instanță, nu este executorie, urmând ca un titlu executoriu să fie emis după decizia Curții de Apel în acest proces.
