Astăzi este ultima zi de depunere a declaraţiilor la CNI
La 20 aprilie, adică astăzi, este data limită când Comisia Naţională de Integritate (CNI) mai poate primi declaraţiile de venituri şi proprietate şi de interese personale pentru anul 2015. Până astăzi, la CNI erau depuse circa 72 de mii de declaraţii.
Până la 31 martie curent, persoane cu funcţii de răspundere, funcţionari publici, judecători, procurori, primari (subiecţi ai declarării) au avut obligaţia să completeze declaraţiile de avere şi cele de interese personale şi să le expedieze la CNI.
Eugeniu Viţu, şeful Serviciului informare și relaţii cu publicul de la CNI, a menţionat pentru Moldova Curată că din cele peste 90 de mii de declaraţii câte se aşteaptă în acest an, până în prezent au fost înregistrate circa 72 de mii, adică de la aproape 36 de mii de subiecţi ai declarării. Aici însă nu sunt incluse declaraţiile de avere şi de interese ale subiecţilor aleşi sau numiţi recent în funcţie. Aceştia sunt obligaţi să-şi depună declaraţiile în termen de 20 de zile de la data numirii sau alegerii. Obligaţia respectivă o au şi subiecţii care şi-au încheiat mandatul sau care şi-au încetat activitatea din diverse motive. În cazul în care au depăşit acest termen, membrii CNI declanşează din oficiu procedura de control.
În fiecare instituţie, responsabili de recepţionarea şi expedierea declaraţiilor la CNI sunt colectorii. În perioada 31 martie-20 aprilie, aceste persoane sunt de obicei angajate din cadrul serviciilor resurse umane. Rolul lor este de a aduna declaraţiile, dar şi de a verifica dacă sunt completate toate capitolele formularelor.
În perioada 31 martie-20 aprilie, colectorii expediază declaraţiile la CNI, anexând la aceste acte şi extrasul autentificat din registrul de evidenţă a declaraţiilor, precum şi informaţia privind încălcarea termenelor de declarare a veniturilor şi a proprietăţii. Codul Contravenţional al Republicii Moldova prevede o amendă pentru nedepunerea declaraţiilor în termenele prevăzute de lege, sancţiunea pecuniară fiind în mărime de până la trei mii de lei.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Muncă în vânt la Comisia Națională de Integritate
Cele mai multe dintre cazurile de incompatibilitate, de conflict de interese și de fals în declarațiile de avere, descoperite de Comisia Națională de Integritate (CNI), rămân nepedepsite. De aproape un an, Centrul Național Anticorupție refuză să aplice amenzi în baza actelor de constatare emise de CNI, motivând prin expirarea termenului de prescripție. Din același motiv, rămân nepedepsite și cazurile de nedeclarare a averilor.Doar două amenzi
Procurorul de la conducerea raionului Călăraşi vrea să...
După alegerile locale din acest an, raionul Călăraşi şi-a schimbat culoarea politică. Dacă timp de opt ani, adică pe parcursul a două mandate, la conducerea raionului s-a aflat democratul Ilie Rău, locul acestuia a fost luat, după alegerile din vară, de liberal-democratul Sergiu Artene. Fost procuror şi avocat, acesta şi-a pus un gând: să diminueze corupţia din administraţia publică locală.
INTERVIU// Alina Mungiu–Pippidi: ”Corupția din Republic...
Corupția sistemică, așa cum este în Republica Moldova, nu poate fi combătută doar prin adoptatea unor legi și instituirea unor structuri anticorupție, susține politologul din România Alina Mungiu-Pippidi, expertă în politici publice, buna guvernare, lupta anticorupție și democratizare, autoare a volumului ”În căutarea bunei guvernări: Cum au scăpat alte ţări de corupţie?”.
Secretariatul Parlamentului refuză în mod repetat să p...
Motivul invocat şi de această dată de către angajaţii Legislativului e că informaţia solicitată conţine date cu caracter personal şi că oferirea acesteia ar însemna „imixtiune în viaţa privată”. Experţii în finanţe publice, dar şi unii jurnalişti condamnă această atitudine a funcţionarilor şi spun că prin asemenea răspunsuri este sfidată legea.
