Bugetari bogați candidează la șefia ANI

Arhiva 18 august 2017 1541

Doi dintre cei patru candidați la funcția de președinte și vicepreședinte al Autorității Naționale de Integritate dețin proprietăți de milioane de lei. Teodor Cârnaț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii care râvnește funcții de conducere la ANI, și-a cumpărat anul trecut o casă care valorează mai mult de 2 milioane de lei. În afară de aceasta, Cârnaț deține alte câteva imobile în municipiul Chișinău, pe care spune că le-a dobândit legal. O investigație realizată de reporterii Ziarului de Gardă arată că juristul Teodor Cârnaț deţine două imobile în cartierul Malina Mică şi altele două în centrul capitalei.



"Primele două au suprafeţe cadastrale de 173 şi 128 m.p., fiind ridicate de familia Cârnaţ în 2005-2007, an în care casele şi terenul aferent au fost donate surorii sale Svetlana Minciună. În 2011, printr-un alt contract de donaţie, bunurile au ajuns, din nou, în posesia lui Teodor Cârnaţ. Cele două imobile sunt, de fapt, două mini-blocuri locative, cu mai multe camere care sunt oferite în chirie. Celelalte imobile, de pe str. Arhanghel Mihail din centrul Capitalei, au suprafeţe înregistrate la Cadastru de 82 și, respectiv, 191 m.p., fiind ridicate în perioada 2012-2014. Conform declaraţiei de avere şi interese pentru anul 2016, Cârnaţ deţine, în total, 6 imobile în Chişinău, cinci dintre ele fiind date în chirie. Acesta precizează că a obţinut, în 2016, din această afacere, 326 mii de lei", scrie Ziarul de Gardă. Pentru reporterii publicației, candidatul la șefia ANI a declarat că cele trei blocuri pe care le dă în chirie sunt proprietăţi legal dobândite în urma investiţiilor din bani proprii. El afirmă, de asemenea, că se consideră o persoană integră și că și-a dobândit averile legal.

Un alt candidat, Anatolie Donciu, președinte în exercițiu al ANI, instituție pe care a condus-o de la fondare (vechea denumire - Comisia Națională de Integritate), la fel, deține o casă la sol în Chișinău care valorează mai mult de un milion de lei. Ziarul de Gardă amintește și despre litigiul pe care Anatolie Donciu l-a avut cu furnizorul de energie electrică Union Fenosa, pentru reamplasarea unui transformator electric, care se afla pe terenul aferent casei sale.

Victor Strătilă, vicepreședinte al ANI, care, atunci când au fost elaborate și discutate în Parlament legile privind reorganizarea CNI în ANI, a criticat proiectele, spunând că reorganizarea va distruge sistemul de integritate al țării, candidează la funcția de șef al noii structuri. El deține un apartament cu o suprafață de 29 de metri pătrați, 6 terenuri și un elicopter, pe care l-a cumpărat în anul 2015, fiind pasionat de aviație.

Al patrulea candidat este Lilian Chișca, până în prezent șef al Direcției control venituri și proprietăți a ANI. El deține un apartament de 109 metri pătrați și un autoturism Mercedes E220.

Dosarele depuse la concurs de către cei 4 candidați urmează să fie examinate de către membrii Consiliului de Integritate pe 4 septembrie, când va avea loc o nouă ședință. Alte detalii despre candidați citiți în Ziarul de Gardă



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Arhiva

Situaţie de incompatibilitate „excepţională” la Hânceşt...

Şeful Direcţiei Situaţiei Excepţionale (DSE) din Hânceşti este fondatorul unei întreprinderi de comercializare a produselor farmaceutice veterinare. Concomitent cu funcţia pe care o deţine, acesta este şi consilier local în comuna Bobeica, acelaşi raion. Experţii susţin că, în cazul respectiv, este încălcat regimul incompatibilităţii, deoarece un funcţionar public nu poate deţine în acelaşi timp două funcţii: una executivă şi alta electivă.

30 ianuarie 2014
2123
Arhiva

INTERVIU// Alina Mungiu–Pippidi: ”Corupția din Republic...

Corupția sistemică, așa cum este în Republica Moldova, nu poate fi combătută doar prin adoptatea unor legi și instituirea unor structuri anticorupție, susține politologul din România Alina Mungiu-Pippidi, expertă în politici publice, buna guvernare, lupta anticorupție și democratizare, autoare a volumului ”În căutarea bunei guvernări: Cum au scăpat alte ţări de corupţie?”.

01 octombrie 2018
1684
Arhiva

Șefii noii Autorități Naționale de Integritate vor ridi...

Conducătorii Autorității Naționale de Integritate (ANI), structură care urmează să fie creată la Chișinău în locul actualei Comisii Naționale de Integritate (CNI), vor ridica salarii de până la 20 de mii de lei lunar, adică de aproximativ 3 ori mai mari față de retribuțiile actualilor membri ai CNI. Asta prevede pachetul de legi privind reformarea sistemului național de integritate, intrat în vigoare la 1 august 2016.

01 august 2016
1585
Arhiva

Muncă în vânt la Comisia Națională de Integritate

Cele mai multe dintre cazurile de incompatibilitate, de conflict de interese și de fals în declarațiile de avere, descoperite de Comisia Națională de Integritate (CNI), rămân nepedepsite. De aproape un an, Centrul Național Anticorupție refuză să aplice amenzi în baza actelor de constatare emise de CNI, motivând prin expirarea termenului de prescripție. Din același motiv, rămân nepedepsite și cazurile de nedeclarare a averilor.Doar două amenzi

23 aprilie 2014
1622
Arhiva

La ANI au ajuns primele declaraţii de avere depuse după...

Până în prezent la Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) au fost înregistrate circa şase mii de declaraţii de avere şi interese personale pentru anul 2016. Conducerea ANI a declarat pentru Moldova Curată că în acest an se aşteaptă a fi înregistrate circa 70 de mii de declaraţii de avere şi interese.

21 martie 2017
2347
Arhiva

Numele donatorilor partidelor rămân deocamdată ascunse

Chiar dacă partidele au depus deja de două luni rapoartele financiare la Comisia Electorală Centrală (CEC), numele persoanelor care finanțează partidele rămân necunoscute. CEC refuză să publice aceste informații, motivând că nu știe exact care date pot fi publicate și care nu, pentru că sunt protejate de Legea privind datele cu caracter personal.

31 mai 2016
1774