Camera Înregistrării de Stat oferă informaţii învechite la un preţ mai mare
Camera Înregistrării de Stat (CÎS) a majorat acum mai mult de o lună tarifele pentru cei care solicită informaţii despre agenţii economici şi întreprinzătorii individuali din Republica Moldova. Deşi până anul trecut percepea taxe destul de mari pentru aceste informaţii, acum CÎS a dublat preţurile, chiar dacă unele date pe care le oferă sunt învechite şi nu au mai fost actualizate de circa patru ani. Este vorba despre informaţiile referitoare la veniturile obţinute de agenţii economici sau de către întreprinzătorii individuali.
La cerere sau printr-un abonament, CÎS oferă solicitanţilor mai multe informaţii despre un agent economic şi anume datele despre denumirea firmei, sediul şi administratorul acesteia. La această informaţie se adaugă şi datele despre fondatorii şi asociaţii firmei, genurile de activitate declarate şi menţiunile privind procedura de dizolvare, reorganizare sau de suspendare.
Tarifele iniţiale percepute de CÎS pentru obţinerea informaţiei din Registrul de stat al persoanelor juridice şi al întreprinzătorilor individuali.
În luna noiembrie 2015, CÎS a majorat tarifele, iar cei care accesează on-line aceste date sunt nevoiţi să scoată din buzunar o sută de lei pentru o informaţie deplină despre un agent economic. Pentru comparaţie, tariful vechi era de 50 de lei.
Tarife majorate de CÎS pentru obţinerea informaţiei din Registrul de stat al persoanelor juridice şi al întreprinzătorilor individuali.
De asemenea, s-a majorat şi suma pe care trebuie să o achite solicitantul care doreşte să afle informaţii despre veniturile pe care le-a obţinut agentul economic. În pofida majorării taxei de 2, 5 ori (de la 20 la 50 de lei), informaţiile oferite sunt vechi, fiind prezentate date din rapoartele financiare din anul 2012.
Majorarea taxelor – o piedică pentru jurnaliştii de investigaţie
Anastasia Nani, jurnalistă de investigaţie, spune că acest lucru este un impediment major în procesul de documentare a unui articol. “Realizarea unui articol de investigaţie bine documentat a ajuns să coste foarte mult. În funcţie de complexitatea materialului şi de numărul de firme care trebuie documentate, cifra se ridică şi la mii de lei. De fapt, plătim “bani grei” pentru informaţia pe care autorităţile ar trebui să ne-o ofere gratuit. Decizia de a pune taxe atât de mari, mă face să cred că funcţionarii încearcă să le găsească jurnaliştilor “ac de cojoc” şi să le pună piedici în procesul de documentare. Şi dacă tot plătim “bani mari” pentru informaţie, ar fi bine să ni se ofere date actuale, dar nu vechi de patru ani, care în multe cazuri nu mai sunt relevante”, menţionează jurnalista.
Servicii mai scumpe pentru ca instituţia să-şi acopere propriile cheltuieli
Conducerea CÎS îşi declină responsabilitatea pentru această informaţie, argumentând că Biroul Naţional de Statistică (BNS) ar fi de vină, deoarece nu furnizează la timp datele necesare. „Noi de ani de zile încercăm să impunem BNS să ne dea aceste date. Am încercat prin intermediul secretariatului Cancelariei de Stat, dar şi al aparatului Guvernului să impunem BNS să ne prezinte aceste dări de seamă. Până în prezent nu avem astfel de informaţii şi asta deoarece BNS nu este obligată să o facă. Eu sunt de acord, informaţia pe care o deţinem noi prezintă interes pentru investitorii din afara ţării şi ar fi bine să fie actualizată”, explică Victor Cebotari, preşedintele CÎS.
În ceea ce priveşte majorarea taxei percepută de către CÎS, acesta spune că preţurile au crescut din cauza că instituţia funcţionează în regim de autogestiune. „Vă spunem sincer, nu făceam faţă. Avem zece oficii în ţară, edificii care trebuie întreţinute. S-a majorat taxa de arendă pentru clădirea unde stăm. Plătim Cancelariei de Stat circa un milion de lei anual pentru arendă. Avem cheltuieli enorme”, afirmă Cebotari.
Informaţia nu este actualizată dintr-o „scăpare”
În replică, reprezentanţii Biroului Naţional de Statistică susţine că anume CÎS este cea care trebuie să ceară aceste informaţii. „Mai înainte noi aveam o înţelegere cu mai multe instituţii de stat, ca datele din rapoartele financiare să le fie oferite, aici fiind vorba de Centrul Naţional Anticorupţie, Curtea de Conturi, Ministerul de Interne etc. Cu aceste instituţii aveam un acord prin care le furnizam informaţia despre rapoartele financiare ale agenţilor economici. Am avut şi cu CÎS un astfel de acord, însă el a expirat şi respectiv, nu a fost reînnoit. Poate a fost scăpat acest lucru, nu ştiu ce să vă spun. Dacă nu este un acord între instituţii, nu se oferă aceste date. De rapoarte financiare mă ocup eu. Dacă CÎS ne transmite un astfel de acord, atunci putem să le furnizăm şi informaţia din rapoartele financiare ale agenţilor economici pentru anii 2013 şi 2014”, explică Andrei Crăciun, şeful Serviciului informaţional al rapoartelor financiare din cadrul BNS.
Legea prevede actualizarea datelor
Jurista Tatiana Puiu declară însă pentru Moldova Curată că Biroul Naţional de Statistică este obligat prin lege să ofere CÎS informaţia ce se include în rapoartele financiare ale agenţilor economici. “Este o prevedere legală expresă, şi anume articolul 33 din Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali. Ea arată că în Registrul de stat al persoanelor juridice se înscriu date din raportul financiar anual (pentru societăţile comerciale) - în baza datelor furnizate de Biroul Naţional de Statistică. Aşadar, publicarea acestei informaţii este obligatorie prin lege şi nu prin acord”, specifică jurista.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Şi în acest an declaraţiile de avere şi de interese vor...
Deja ne-am obişnuit ca pe site-ul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) declaraţiile de avere şi de interese personale pentru anul precedent să fie făcute publice abia la sfârşitul anului. Chiar dacă actualul cadru legislativ obligă Comisia să plaseze pe pagina sa web declaraţiile în termen de 30 de zile de la primire, de fiecare dată, această întârziere este explicată de reprezentanţii CNI prin lipsa de bani alocaţi instituţiei.
Președintele CSM face precizări referitor la salariul s...
După ce Moldova Curată a publicat un articol în care s-a anunțat, în baza datelor din declarația de avere, că președintele Consiliului Superior al Magistraturii Victor Micu a ridicat în anul 2017 un salariu lunar de 34 de mii de lei, cel vizat a făcut o precizare.
Viorel Chetraru: în prezent la CNA se află sechestrate...
În Republica Moldova nu există o politică integrată de gestionare și recuperare a activelor, ceea ce face dificilă colectarea probelor, sechestrarea, confiscarea și recuperarea veniturilor. De asemenea, instituțiile de la Chișinău nu au experiență în identificarea, sechestrarea și confiscarea bunurilor peste hotare. Acestea sunt concluzii formulate de un expert al Institutului Basel de la Geneva, care a realizat un studiu referitor la situația pe domeniu în Republica Moldova.
Victor Strătilă despre punctajul mic obținut la proba s...
Candidatul Teodor Cîrnaț care a obținut cele mai multe puncte la proba scrisă pentru funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate (ANI), a apreciat, după test, că „proba a fost bine gândită”, în schimb, al doilea participant la concurs, Victor Strătilă, fost vicepreședinte al CNI, a refuzat să vorbească la acest subiect.
