CEC nu va publica declarațiile de avere ale candidaților la alegerile locale
La alegerile locale din acest an, Comisia Electorală Centrală (CEC) nu va publica declarațiile de avere și interese personale ale candidaților la funcțiile de primar și consilier local. Motivul - sunt prea mulți candidați și instituția nu are capacitatea operațională de a prelucra declarațiile și de a le plasa online. Jurnaliștii spun că lipsa declarațiilor de avere le îngreunează munca și privează alegătorii de posibilitatea de a se informa în special despre candidații puțin cunoscuți opiniei publice.
Dacă în campania electorală din luna februarie curent, pe pagina web a CEC au fost publicate declarațiile de avere ale candidaților la funcția de deputat, în această toamnă CEC nu mai repetă această bună practică.
Pe site-ul CEC declarațiile de avere sunt publicate doar pentru candidații la funcția de primar al municipiului Chișinău.
Favorizați – doar alegătorii din municipiul Chișinău
Pe site-ul Comisiei pot fi accesate doar CV-urile și declarațiile de avere pentru doi ani ale candidaților la funcția de primar în municipiul Chișinău. Pentru celelalte localități, informația lipsește. Așadar, dacă, de exemplu, la primăriile orașelor Ungheni, Cahul sau Bălți candidează persoane care până în prezent nu au deținut funcții publice și nu au depus declarații la ANI, alegătorii, practic, nu pot afla informații relevante despre ele.
CEC: ”Nu există o prevedere care ar obliga organul electoral să publice pe site aceste date”
Întrebată de ce nu publică declarațiile de avere ale candidaților la funcția de primar, Rodica Sîrbu, șefa Direcției comunicare, relații publice și mass-media din cadrul CEC, a răspuns că sunt prea mulți candidați și instituția nu are suficiente resurse umane să facă acest lucru. ”Diferența între alegerile parlamentare și cele locale o face numărul de candidați la funcțiile elective (de primar și consilier local). Competența de examinare a dosarelor și înregistrare a candidaților le revine organelor electorale inferioare. Tot de ele ține și asigurarea accesului public la informațiile despre venituri, avere etc. Nu există o prevedere care ar obliga organul electoral să publice pe site aceste date. Alegătorii, presa, alți subiecți electorali pot face cunoștință cu aceste informații, evident, cu stricta respectare a prevederilor legislației privind protecția datelor cu caracter personal. Asta înseamnă fără a fi copiate, fotografiate, filmate etc.”, a explicat reprezentanta CEC.
Alegătorilor din țară și jurnaliștilor le este îngrădit accesul la informațiile de interes public
Și pentru jurnaliștii de investigație care monitorizează trecutul și prezentul candidaților le este dificil să se informeze, atât timp cât CEC nu publică aceste declarații de avere și interese.
Anatolie Eșanu, jurnalist la publicația ”Ziarul de Gardă”, consideră că ar fi util dacă pe site-ul CEC ar fi publicate cel puțin declarațiile candidaților din orașele-centre de raion.
Mariana Colun: ”Este inadmisibil într-o societate pretins democratică să zici că nu ai capacitate să publici CV-urile și declarațiile de avere ale candidaților”
La rândul său, Mariana Colun, jurnalistă de investigație la portalul Anticoruptie.md, este de părere că CEC încalcă dreptul alegătorilor de a avea acces liber la informațiile de interes public. ”Pentru un jurnalist este extrem de greu să documenteze articole despre candidați în lipsa unui minim de informații de la care să pornească, pe care CEC este obligat să-l ofere. În perioada electorală, când interesul public este maxim, societatea mai mult ca oricând are nevoie de această informație, pentru a oferi un vot informat”. Jurnalista este de părere că motivul invocat de CEC este unul superficial și lipsit de sens. ”Dacă CEC nu are capacitate, să ne dea nouă voie să venim să luăm informația direct, neprelucrată, că noi capacitate găsim. Este inadmisibil într-o societate pretins democratică, în secolul 21, să zici că nu ai capacitate să publici CV-urile și declarațiile de avere ale candidaților. Este pur și simplu de râs acest argument”, conchide jurnalista.
Potrivit Regulamentului privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile locale, candidatul la funcția de primar sau de consilier local va depune la Consiliul Electoral de Circumscripție câteva documente, printre care: CV-ul; declaraţia candidatului privind consimţământul său de a candida pentru funcţia de primar/consilier al consiliului local, conţinând totodată şi declaraţia pe propria răspundere despre lipsa interdicţiilor legale/judecătoreşti de a candida. De asemenea, la aceste acte se anexează și declaraţia de avere și interese personale a candidatului pentru ultimii doi ani anteriori anului în care se desfășoară alegerile, dar și declarația pe propria răspundere privind inexistența restricțiilor legale/judecătorești de a candida sau ocupa funcții publice etc.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Preşedintele raionului Cimişlia, fără locuinţă în decla...
După alegerile locale din vara anului curent, în fruntea raionului Cimişlia a acces un reprezentant al Partidului Popular European, unul dintre cei mai tineri preşedinţi de raion, Mihai Olărescu, în vârstă de 30 de ani. Licenţiat în finanţe şi asigurări, Olărescu s-a lansat în politică cu puţin timp înainte de alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. Iniţial a făcut parte din organizaţia de tineret a PDM, dar după lansarea blocului lui Iurie Leancă, a decis să adere la PPEM. Şi-a propus candidatura la funcţia de primar de Cimişlia, dar colegii de partid au optat pentru o persoană cu mai multă experienţă. Au pierdut în cursa pentru funcţia de primar, în schimb PPEM a câştigat cele mai multe mandate în consiliul raional. Candidatura lui Olărescu a fost propusă la funcţia de preşedinte de raion şi a fost aprobată cu votul unei majorităţi PPEM-PDM.
CNI se confruntă cu o lipsă de experiență
După nouă luni de la crearea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), instituţia care are rolul să verifice declaraţiile de avere şi de interese personale ale persoanelor cu funcţii de răspundere, nu are suficienţi angajaţi. Acest lucru îl specifică Adela Griciuc, şefa Direcţiei control conflicte de interese din cadrul CNI, într-un interviu acordat pentru portalul Moldova Curată.
Judecători de la CSJ cu proprietăţi au solicitat aparta...
Un regulament referitor la condiţiile de acordare a dreptului de a cumpăra apartamente mai ieftine într-un bloc nou din Chişinău permite şi magistraţilor care au proprietăţi scumpe să beneficieze de locuinţe la preţuri preferenţiale. Astfel, în lista solicitanţilor găsim o serie de judecători care au câte unul sau două bunuri imobile în apropiere de capitală - la Ialoveni sau Criuleni. Printre aceştia sunt Iuliana Oprea, Elena Covalenco şi Ghenadie Nicolaev. Ultimii doi şi-au retras de curând solicitările. Experta anticorupţie Mariana Kalughin spune că documentul ar fi trebuit să conţină delimitări clare în categoriile de solicitanţi, dar şi alte prevederi care ar exclude facilităţile pentru beneficiarii care au averi.
Ambasadorul Norvegiei la Kiev: „Este aproape imposibil...
În Republica Moldova și Ucraina, unde corupția este prezentă în toate domeniile, rolul jurnaliștilor de investigație și al organizațiilor neguvernamentale este unul colosal în procesul de prevenire. Este una dintre concluziile formulate de participanții la conferința regională "S.T.O.P Corupția", care se desfășoară la 30 și 31 mai la Kiev și la care participă jurnaliști de investigație, activiști, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale din ambele țări.
Republica Moldova, restantă la capitolul creării unui s...
În anul 2015, în runda a IV-a de evaluare, Republica Moldova va fi evaluată de către Grupul de State contra Corupţiei (GRECO) în ce privește conformitatea cu standardele care asigură inclusiv integritatea parlamentarilor. Republica Moldova va trebui să aducă dovezi că are prevederi şi practici aplicabile deputaţilor în Parlament, referitoare la: