CNI caută depozit pentru teancurile de declaraţii de avere
De la începutul acestui an şi până la 31 martie curent, Comisia Naţională de Integritate (CNI) recepţionează declaraţiile de avere şi de interese personale pentru anul 2015. Anual, instituţia primeşte peste o sută de mii de declaraţii. CNI spune că nu mai are spaţiu pentru a colecta documentele, deoarece camera în care acestea erau depozitate până acum deja s-a umplut.
De la înfiinţarea CNI şi până în prezent, s-au acumulat peste 330 de mii de declaraţii de avere şi de interese personale. Aceste documente sunt depozitate într-o cameră cu o suprafaţă de numai nouă metri pătraţi. Preşedintele CNI spune că pentru declaraţiile care vor fi depuse până în luna martie curent, instituţia nu mai are spaţiu. „Deja nu mai avem loc pentru alte peste o sută de mii de declaraţii pe care le vom colecta în acest an. Nu le putem stoca într-un birou oarecare, fiindcă sunt documente care conţin informaţii cu caracter personal. Sincer, nu ştiu cum ne vom descurca”, a declarat Anatolie Donciu.
Preşedintele a mai adăugat că o soluţie de rezolvare a acestei probleme ar fi fost dacă anul trecut era votată în Parlament iniţiativa legislativă care oferea posibilitatea subiecţilor declarării să-şi indice averile şi interese într-un sistem electronic. „Da, declararea electronică ne-ar fi scăpat de aceste declaraţii pe suport de hârtie. Dar, din păcate, acele proiecte de legi anticorupţie stau şi acum la Executiv”, a spus Anatolie Donciu.
Expertă anticorupţie: „Vor mai exista multe bătălii pe marginea acestor iniţiative”
Iana Spinei, expertă în cadrul Organizaţiei Transparency-International Moldova, crede că această situaţie va persista cel puţin încă o perioadă. „Având în vedere conjunctura politică de acum, nu cred că Guvernul va soluţiona această problemă în termeni restrânşi. Aici mă refer la acele trei proiecte de legi care includ resetarea sistemului de integritate. Eu cred că vor mai exista multe bătălii pe marginea acestor iniţiative, iar un sistem electronic de declarare a averilor şi intereselor nu cred că vom avea în curând”, a menţionat experta TI Moldova.
Totuşi Iana Spinei a precizat că ar exista o posibilitate de rezolvare a problemei. „Ştim cu toţii că asistenţa financiară oferită Comisiei Naţionale de Integritate din bugetul de stat este una precară. O soluţie ar fi alocarea de mijloace financiare din fondul de rezervă al Guvernului pentru a se găsi o încăpere de depozitare a acestor declaraţii. Într-adevăr, aceste acte nu pot sta în birourile angajaţilor CNI”, a conchis experta.
Menţionăm că mai mulţi experţi naţionali şi internaţionali au elaborat trei proiecte de lege care presupun îmbunătăţirea mecanismului de declarare a averilor şi a intereselor personale, dar şi modalitatea de reformare a CNI. Pachetul include proiectul de Lege privind declararea averii şi a intereselor personale, proiectul de Lege cu privire la Centrul Naţional de Integritate şi proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Toate au fost respinse la ultima şedinţă a Guvernului Gaburici.
Dacă erau aprobate de Guvern şi apoi votate şi de către aleşii poporului, în acest an averile şi interesele puteau fi declarate în regim electronic, fapt prevăzut în articolul 9 al proiectului de Lege privind declararea averii şi a intereselor personale. “(1) Subiecţii declarării sunt în drept să depună declaraţiile în formă electronică prin intermediul serviciului electronic disponibil pe pagina web oficială a Centrului Naţional de Integritate. (2) Semnarea declaraţiei în formă electronică se realizează prin utilizarea semnăturii electronice emise în condiţiile legislaţiei în vigoare. Semnăturile electronice se vor elibera, cu titlu gratuit, subiecţilor declarării, în modul stabilit de Guvern. (3) Declaraţia în formă electronică se consideră recepţionată de Centrul Naţional de Integritate dacă subiectul declarării primeşte recipisa electronică de confirmare a acceptării acesteia”, este menţionat în iniţiativa legislativă care „zace” acum la Ministerul Justiţiei.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Şi în acest an declaraţiile de avere şi de interese vor...
Deja ne-am obişnuit ca pe site-ul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) declaraţiile de avere şi de interese personale pentru anul precedent să fie făcute publice abia la sfârşitul anului. Chiar dacă actualul cadru legislativ obligă Comisia să plaseze pe pagina sa web declaraţiile în termen de 30 de zile de la primire, de fiecare dată, această întârziere este explicată de reprezentanţii CNI prin lipsa de bani alocaţi instituţiei.
Conflictul de interese din Primăria Bârnova a fost solu...
Rudele primarului din satul Bârnova, raionul Ocnița, au fost concediate de la Primărie, în urma unui control întreprins de Comisia Națională de Integritate (CNI), care, la rândul său, s-a autosesizat în baza unui articol publicat de portalul Moldova Curată în luna martie 2016. Potrivit articolului, primarul lucra împreună cu ginerele său, care era secretar al Consiliului local. În timpul examinării situației, CNI a mai descoperit un conflict de interese: pe lângă ginere, primarul își angajase și soția în calitate de șefă la Biblioteca publică din localitate. În timpul controlului, atât soția, cât și ginerele primarului au plecat din funcții.
Iniţiative de contracarare a spălării banilor publici
Documentele naţionale şi internaţionale în domeniu atestă o îngrijorare vădită în legătură cu extinderea fenomenului de spălare a banilor şi cel al finanţării terorismului. Circulaţia capitalului, inclusiv fluxurile băneşti de origine suspectă, ia amploare. Sunt pe larg utilizate tehnologiile informaţionale alternative pentru transfer, care, în majoritatea cazurilor, privează de informaţie organele de supraveghere. O parte substanţială a capitalurilor provenite din activităţi ilicite ajung în sectorul economic legal. Activitatea criminală transnaţională profită uşor, pe de o parte, de nivelul sporit de organizare, iar pe de altă parte, de suportul informaţional şi financiar. Odată cu integrarea sistemului financiar şi celui nefinanciar naţional în economia mondială, aceste riscuri devin proprii şi Republicii Moldova.