Ultimele articole
Pentru integritate în serviciul public
Colonelul Mihail Ciubaciuc, prim-adjunct al Comandantului, şef al Statului Major al Trupelor de Carabinieri, a plecat din funcție. În declarația de avere el indică 4 autoturisme, unele dintre care au o valoare mult sub prețul de piață. Ciubaciuc a explicat pentru Moldova Curată că a indicat prețul cu care le-a cumpărat, adică cel din acte.
Zeci de judecători și sute de procurori au obținut în ultimii ani pensii mai mari după ce au dat în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS). În unele cazuri, judecătorii nu erau mulțumiți de pensii în valoare de 19 mii de lei și solicitau recalcularea. Cei mai mulți făceau referire la un articol din Legea privind statutul judecătorului (1995), care prevede că pensia reprezintă 80% la sută din mărimea salariului judecătorului ”plătit efectiv”. Așa cum între timp fie se majorau salariile magistraților în funcție, fie intrau în vigoare noi prevederi legislative, pensionarii din justiție și-au revendicat creșterea pensiei.
Avocatul Oleg Efrim, a cărui Casă de avocatură ”Efrim, Roșca și Asociații” a anunțat că îl va reprezenta pe fostul lider al Partidului Democrat, deputatul Vladimir Plahotniuc, este și membru al Consiliului de Integritate (CI) al Autorității Naționale de Integritate (ANI). El a fost desemnat din partea Guvernului, pentru un mandat de cinci ani, la 23 iulie 2017.
Fostul primar al orașului Căușeni și actualul deputat democrat Grigore Repeșciuc nu se poate despărți de biroul său de primar. El a decis să-l arendeze pe durata mandatului său de parlamentar, pentru orele de întâlnire cu cetățenii. Darea în arendă a fost deja aprobată de Consiliul local. Deși Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a notat deja că decizia este ilegală, Grigore Repeșciuc și-a instalat pe ușă plăcuța cu orele de audiență. Deputatul motivează că acel birou este cunoscut oamenilor, deoarece acolo a stat opt ani. Unii experți anticorupție susțin că acest caz ar trebui investigat de Autoritatea Națională de Integritate (ANI), pentru a verifica dacă demnitarul încalcă sau nu regimul juridic al conflictului de interese.
Este necesară o resetare rapidă a sistemului judecătoresc în cadrul unei curățări mai ample şi fundamentale a instituțiilor statului, dar această curățare trebuie făcută în albia cadrului legislativ, subliniază cercetătoarea Consiliului German de Relații Externe, Cristina Gherasimov, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată.
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a pronunțat miercuri, 3 iulie 2019, o hotărâre definitivă în procesul de judecată intentat de Maia Sandu Episcopului de Bălți, Marchel. Actuala prim-ministră l-a acționat în judecată pe episcop pentru declarațiile făcute de acesta în timpul campaniei prezidențiale din 2016, atunci când Maia Sandu a concurat în turul doi al alegerilor cu Igor Dodon. Episcopul Marchel îl sprijinea atunci pe candidatul socialist.
Numirea fostului judecător Gheorghe Balan în funcția de șef interimar al Inspectoratului General de Poliție, în condițiile în care cumătrul său, Andrei Năstase, este ministru de Interne, dar și angajarea lui Andrei Popov ca șef de cabinet al ministrului de Externe Nicolae Popescu, cei doi fiind naș și fin, au generat acuzații din partea fostei puteri că noua guvernare ar pune în funcții persoane apropiate. Autoritatea Națională de Integritate (ANI), solicitată de Moldova Curată, afirmă însă că, potrivit legii, nașii, finii sau cumetrii nu sunt considerate persoane apropiate și angajarea lor nu ar fi o încălcare a regimului juridic al conflictului de interese. Totuși, unii experți în drept consideră că astfel de angajări ar trebui evitate, întrucât pun probleme de etică și moralitate pentru cei vizați.
Noua guvernare de la Chișinău ar trebui să se abțină de la un amplu proces de ”lustrație” în sistemul judecătoresc și ar trebui să facă reforme durabile în acest domeniu, a declarat consilierul juridic principal din cadrul Comisiei Internaționale a Juriștilor, Massimo Frigo, într-un interviu pentru Moldova Curată. El a subliniat că în sistemul judecătoresc din R. Moldova persistă un ”climat de frică” în rândul magistraților și un sistem ierarhic rigid, astfel încât noua guvernare ar trebui să asigure independența magistraților, pluralismul de opinii în justiție, iar CSM ar trebui să fie mai transparent, ceea ce ”ar putea aduce, în câțiva ani, o nouă ”suflare” în sistem, ar contribui la schimbări durabile”.
Noua guvernare de la Chișinău ar trebui să se abțină de la un amplu proces de ”lustrație” în sistemul judecătoresc și ar trebui să facă reforme durabile în acest domeniu, a declarat consilierul juridic principal din cadrul Comisiei Internaționale a Juriștilor, Massimo Frigo, într-un interviu pentru Moldova Curată.
Șefa interimară a Direcției Educație, Tineret și Sport a sectorului Buicani din municipiul Chișinău, Tatiana Golban, ar fi fost numită în funcție, acum o lună, cu încălcarea legii. Cel puțin așa susțin unii juriști, care fac trimitere la Legea privind funcția publică. ”Odinul de numire este de contestat, întrucât Legea este absolut explicită în acest sens – doar funcționarii publici puteau fi numiți într-o astfeld e funcție”, spune experta anticorupție Mariana Kalughin.
După 5 ani de examinare în instanțele de judecată, dosarul penal pe numele președintelui raionului Dubăsari Grigore Policinschi, deschis pentru neglijență în serviciu, a fost încetat din cauza expirării termenului de prescripție. Decizia a fost luată în luna aprilie de Curtea de Apel Chișinău, iar o lună mai târziu Policinschi, care a făcut parte ani de-a rândul din Partidul Comuniștilor, a devenit președinte al Organizației Teritoriale Dubăsari a Partidului Democrat.
Drumul până la casa în care locuiește actualul deputat Ghenadie Buza a fost construit recent din banii destinați întreținerii mai multor drumuri ale raionului Hâncești. Toamna trecută, când Ghenadie Buza încă era președinte al acestui raion, Consiliul raional a anulat o finanțare de aproape 400 de mii de lei pentru drumurile din raion, direcționând banii spre construcția străzii G. Enescu din orașul Hâncești. Pentru că această sumă nu era suficientă, o altă parte din bani a fost luată de la capitolul privatizarea unor clădiri. Ghenadie Buza a refuzat să comenteze faptele stabilite de Moldova Curată.
