Pensii de zeci de mii de lei. Sute de judecători și procurori au obținut pensii mai mari judecându-se cu CNAS

Arhiva 29 iulie 2019 1930
Foto simbol

Zeci de judecători și sute de procurori au obținut în ultimii ani pensii mai mari după ce au dat în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS). În unele cazuri, judecătorii nu erau mulțumiți de pensii în valoare de 19 mii de lei și solicitau recalcularea. Cei mai mulți făceau referire la un articol din Legea privind statutul judecătorului (1995), care prevede că pensia reprezintă 80% la sută din mărimea salariului judecătorului ”plătit efectiv”. Așa cum între timp fie se majorau salariile magistraților în funcție, fie intrau în vigoare noi prevederi legislative, pensionarii din justiție și-au revendicat creșterea pensiei.



Printre magistrații care au cerut recalcularea în ultimele luni sunt Luiza Gafton, Valentina Clevadî, Ion Muruianu, Mihai Poalelungi, foști judecători la Curtea Supremă de Justiție sau la Curtea de Apel Chișinău. În cererile lor, judecătorii invocă un șir de prevederi legislative, referitoare la stagiul de muncă, la funcția ocupată sau la sporurile salariale obținute, care le dă dreptul la o pensie mai mare.

”Pe parcursul anilor 2015-2019 de către judecători în exercițiul funcției și de către judecători în demisie au fost inițiate circa 65 de cauze în instanța de judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale. Obiectul litigiilor este recalcularea pensiei sau a indemnizaliilor viagere”, a informat CNAS, la solicitare, portalul Moldova Curată. În prezent pe rol sunt 14 astfel de litigii. Casa Națională notează că până în prezent, nici o cauză de acest fel nu a fost pierdută de către judecătorii pensionari, în toate cazurile finalizate ei obținând majorarea. De asemenea, instituția susține că ”motivul principal invocat de judecători și/sau argumentele acestora în susținerea pretențiilor pot fi considerate opiniile separate cu referire la interpretarea art. 32 din Legea nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului”.

Procurorii, la fel, cer în instanță recalcularea pensiilor

Nici procurorii nu obțin pensiile fără ”chin” cu justiția. Datele CNAS arată că în anii 2016-2019 procurorii în exercițiul funcției și cei în demisie au inițiate 172 de cauze în instanța de judecată împotriva Casei Naționale, obiectul litigiului fiind recalcularea pensiei de pocuror. În prezent, pe rol sunt 20 de litigii, potrivit CNAS. Ca și în cazul judecătorilor, deocamdată CNAS nu a obținut nici un câștig de cauză. ”Motivul principal invocat de procurori/procurori în demisie și argumentele acestora în susținerea pretențiilor poate fi considerat opiniile separate cu referire la interpretarea art. 73 din Legea cu privire la Procuratură nr. 294 – XVI din 25.12.2008 (abrogată la 01.08.2016)”, notează juriștii CNAS.

Aticolul respectiv prevedea: ”Persoana care a atins vîrsta de 50 de ani şi are o vechime totală în muncă de cel puţin 20 de ani, dintre care cel puţin 12 ani şi 6 luni în funcţia de procuror sau de judecător, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporţie de 55% faţă de salariul mediu al procurorului în exerciţiu în funcţia respectivă, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani, are dreptul la un adaos de 3%, dar nu mai mult de 80%. Salariul mediu se determină la momentul stabilirii pensiei, luîndu-se în considerare ultima funcţie deţinută de procuror”.

Viorica Manole



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Procurorul general a dispus începerea urmăririi penale...

Procurorul general, Corneliu Gurin, a dispus începerea urmăririi penale în cazul unuia dintre subalternii săi. Este vorba despre Igor Balmuş, procurorul Secţiei control al executării pedepselor şi locurilor de detenţie din cadrul Direcţiei investigaţii generale a Procuraturii Generale. Decizia a fost luată după ce, în luna octombrie, membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) au sesizat oamenii legii pentru că în declaraţia pe venituri şi proprietăţi pentru anul 2013, Igor Balmuş nu a indicat un automobil de model Volkswagen Transporter, zece conturi bancare şi 35 de acţiuni la o întreprindere.  

06 ianuarie 2015
6105

Profil candidat: Maia Sandu

Integritatea în activitatea politică

20 ianuarie 2019
2598

Comisia de disciplină din cadrul Judecătoriei Chișinău...

Eugeniu Garbuz, grefierul de la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) care a înlocuit numele ”Plahotniuc” cu ”Filat” în procesul-verbal de audiere a lui Veaceslav Platon nu a fost sancționat. Președintele instanței a motivat că sancțiunea disciplinară nu poate fi aplicată, deoarece de la data săvârșirii abaterii disciplinare a expirat termenul de prescripție.

27 iunie 2018
2125

CNI nu a publicat pe site declaraţiile de avere ale dem...

Deşi Comisia Naţională de Integritate (CNI) trebuie să publice pe pagina sa web declaraţiile de avere şi cele de interese personale ale demnitarilor şi funcţionarilor publici, la ora actuală pe site-ul Comisiei sunt plasate doar două declaraţii. Este vorba de cele ale preşedintelui acestei instituţii, Anatolie Donciu. Victor Strătilă, vicepreşedintele CNI, menţionează că publicarea acestor declaraţii întârzie, deoarece abia la sfârşitul lunii aprilie curent a fost ales agentul economic care se va ocupa de scanarea şi publicarea celor câteva zeci de mii de declaraţii ale funcţionarilor.

03 mai 2013
2085

Miniștri bogați la Protecția Socială și Finanțe, dar im...

Ruxanda Glavan, noua ministră democrată a Muncii, Protecției Sociale și Familiei, locuiește într-o casă de lux, iar pe lângă asta deține, împreună cu soțul, două apartamente și trei autoturisme. Fiind medic de meserie, la vârsta de 26 de ani, Glavan gestiona deja propria companie, care înregistra venituri de milioane de lei. La Finanțe, Anatol Arapu are și el o bogată experiență de activitate în sectorul privat, averea fiindu-i pe măsura cîștigurilor. Spre deosebire de Glavan și Arapu, Natalia Gherman nu se poate lăuda cu averi și imobile luxoase, dacă judecăm după declarația de avere.  

05 martie 2015
2250

Profil candidat: Dinu Plîngău

Integritatea în activitatea politică

19 ianuarie 2019
2677