Ultimele articole
Pentru integritate în serviciul public
Fosta șefă a Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei din cadrul Consiliului Raional Glodeni, Svetlana Sandu, ar fi admis un conflict de interese timp de câțiva ani, fiind șefa fiicei sale. Asta au constatat inspectorii de integritate. Fosta funcționară susține că nu ea și-a angajat fiica, ci, dimpotrivă, ar fi încercat să evite un conflict de interese. Ca să dovedească acest lucru, a atacat în instanță actul emis de Autoritatea Națională de Integritate (ANI).
Primarul comunei Bogzești din raionul Telenești lucrează, atât la primărie, cât și în consiliu, cu rudele sale: soră, cumnat, fin, naș. Unii dintre ei lucrează, în același timp, și la firmele primarului. În anul 2016 Comisia Națională de Integritate a constatat situație de conflict de interese în privința primarului și surorii sale, Aurelia Sclifos, care este contabilă-șefă la Primărie. Cu toate acestea, primarul (reprezentant al PDM) nu a fost amendat și conflictul nu a fost soluționat. Cei doi continuă să lucreze împreună. Vasile Ozun a refuzat să ne comenteze această situație, iar sora și cumnatul său s-au supărat că abordăm subiectul, spunând că primarul face multe lucruri bune pentru sat.
Încă trei inspectori de integritate urmează să fie angajați la Autoritatea Națională de Integritate, după ce au promovat toate probele de concurs. Ei se vor adăuga celor patru angajați anterior în cadrul ANI. Toți trei indică în declarațiile de avere faptul că au primit donații semnificative în timp ce aveau funcții publice.
Corupția sistemică, așa cum este în Republica Moldova, nu poate fi combătută doar prin adoptatea unor legi și instituirea unor structuri anticorupție, susține politologul din România Alina Mungiu-Pippidi, expertă în politici publice, buna guvernare, lupta anticorupție și democratizare, autoare a volumului ”În căutarea bunei guvernări: Cum au scăpat alte ţări de corupţie?”.
Corupția sistemică, așa cum este în Republica Moldova, nu poate fi combătută doar prin adoptatea unor legi și instituirea unor structuri anticorupție, susține politologul din România Alina Mungiu-Pippidi, expertă în politici publice, buna guvernare, lupta anticorupție și democratizare, autoare a volumului ”În căutarea bunei guvernări: Cum au scăpat alte ţări de corupţie?”.
În acest an, Ministerul Educației Culturii și Cercetării, condus de ministra democrată Monica Babuc, a alocat în jur de 4 milioane de lei pentru activitatea a zeci de fundații și asociații culturale, de două ori mai mult decât anul trecut. O bună parte dintre beneficiare sunt conduse de lideri ai Partidului Democrat (PDM) sau sunt fundații care anul trecut au susținut proiectul de lege de schimbare a sistemului uninominal. Chiar dacă unii conducători ai acestor organizații sunt lideri activi a PDM, conducerea MECC susține că îi este imposibil să identifice eventualii membri de partid din fiecare asociație.
Tudor Istrati, primarul comunei Răuțel, raionul Fălești, localitate în care trăiesc în jur de patru mii de oameni, a încheiat un contract de achiziționare a serviciilor de transport cu firma fiului său. Tudor Istrati spune că știa că situația reprezintă un conflict de interese, de aceea nu a făcut parte din grupul de lucru care a selectat agentul economic. El adaugă că ar fi fost nevoit să contracteze firma fiului, întrucât la cele două concursuri de achiziții nu s-au înregistrat alte întreprinderi de transport.
Membrii Consiliului de Integritate al Autorității Naționale de Integritate vor putea să voteze de la distanță, prin mail. Acest lucru este stabilit în proiectul de Regulament cu privire la organizarea şi funcţionarea Consiliului de Integritate.
Șeful Direcției Sănătate a Consiliului Municipal Chișinău, liberalul Mihai Moldovanu, nu a reușit să obțină despăgubirile de 10 mii de lei, dar nici dezmințire și scuze publice, pe care le ceruse de la consiliera socialistă Eugenia Ceban. Aceasta declarase, între altele, într-o conferință de presă susținută cu alți membri ai PSRM, că Moldovanu ”a distrus tot procesul de sănătate din municipiul Chișinău” și că ar avea ”cotă-parte în fiecare instituție medicală”.
Autoritatea Națională de Integritate ar putea fi în imposibilitatea de a verifica dacă liderul Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, deține sau nu cele patru vile de lux, despre care a dezvălui RISE Moldova în cadrul unei investigații.
Familia primarului PDM de la Bogzești, Telenești, Vasile Ozun, deține trei firme de construcții care câștigă constant contracte de zeci de milioane de lei la concursurile de achiziții publice. O firmă este trecută în acte pe numele său, una - pe al fiului și a treia - pe numele fostei soții. Recent Consiliul Concurenței le-a amenadat pe toate trei cu sute de mii de lei pentru înțelegeri de cartel. Amenzile însă nu au schimbat nimic. Cel puțin două firme continuă să participe împreună la concursurile publice de achiziții. O relație deosebită cele trei întreprinderi o au cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, unde memoria instituțională e scurtă. În anul 2016 una dintre firme a fost obligată de judecată să restituie banii pe care Ministerul îi plătise pentru proiectarea sediului Teatrului „Eugene Ionesco”, deoarece lucrările nu fuseseră executate. Acesta este temei de introducere a firmei în lista neagră a achizițiilor publice. Ministerul însă a uitat. În luna mai 2018 i-a încredințat două contracte de 32 de milioane de lei pentru reconstrucția unei instituții de învățământ. O altă firmă, cea a fiului, este singura care câștigă licitațiile pentru lucrări de construcție la Primăria Bogzești. Legea spune că o astfel de relație reprezintă conflict de interese.
De câțiva ani, deputatul socialist Bogdan Țîrdea pregătește și moderarează o emisiune de opinie, intitulată ”НА САМОМ ДЕЛЕ”, difuzată cu regularitate de postul de televiziune NTV Moldova. Legislația îi permite unui ales al poporului să desfășoare doar activități remunerate didactice și științifice – alte funcții sunt incompatibile cu poziția sa. Bogdan Țîrdea spune însă că el nu este remunerat pentru această activitate. Experta anticorupție Mariana Kalughin este de părere că, din cauza legislatorului care nu a definit clar ce înseamnă activitate remunerată, subiecții declarării veniturilor ocolesc legea și acumulează capital politic.
Conflictul de interese trebuie combătut ferm și sancționat penal, a declarat Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a României, Augustin Lazăr, într-un interviu pentru Moldova Curată. El a vorbit despre gravitatea acestui tip de infracțiune și necesitatea ca autoritățile statului să acționeze cu fermitate pentru combaterea și prevenirea conflictului de interese.
Aproximativ 100 de subiecți ai declarării nu își pot depune online declarațiile de avere și interese personale, pentru că nu dețin codul numeric personal (IDNP). Este vorba despre persoane care, din motive religioase, au renunțat la actele de identitate din Sistemul național de pașapoarte. Astfel, fără IDNP, acești subiecți ai declarării nu pot obține semnătura electronică, necesară pentru depunerea online a declarațiilor de avere și interese personale.
Societatea Modernizată prin Aspectele Reformelor Teritoriale (SMART), o organizație neguvernamentală condusă de democratul Lilian Carmanu, actualul președinte al raionului Ialoveni, a beneficiat în acest an de un ajutor bănesc în valoare de 60 de mii de lei, acordat de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Demnitarul spune că acești bani vor fi utilizați pentru organizarea Festivalului ”La gura teascului”, planificat pentru data de 15 septembrie 2018. SMART este una dintre cele peste 50 de organizații care au semnat, în anul 2017, o declarație de susținere a introducerii votului uninominal, inițiativă a Partidului Democrat din Moldova (PDM).
