Ultimele articole
Pentru integritate în serviciul public
Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) va examina joi, 12 martie, cel puțin 7 cereri depuse de procurori care vor să demisioneze, o cifră relativ mare având în vedere că la alte ședinte nu este examinată nicio cerere. Semnatarii cererilor evită să spună din ce motive vor să părăsească sistemul. Președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Mircea Roșioru, spune însă că unul dintre motivele principale ar fi proiectul noii legi cu privire la avocatură, care prevede că procurorii și judecătorii care au muncit în domeniu mai mult de 10 ani nu vor mai avea privilegiul de a fi admiși în avocatură fără examen. Potrivit președintelui CSP, ”marea majoritate pleacă pentru că le este frică să nu rămână fără această probabilitate de a obține licența de avocat”.
Legislaţia actuală cu privire la declararea averii conţine reglementări lacunare în ce priveşte modul de indicare a valorii bunurilor, iar acest lucru permite funcţionarilor să indice preţuri mult mai mici chiar şi decât cele indicate în actele cadastrale. Astfel, legea prevede declararea valorii contractuale doar a bunurilor imobile neevaluate cadastral, însă unele persoane indică în formularul declaraţiei costul acestor proprietăţi, chiar dacă ele sunt înregistrate la Agenția Relații Funciare și Cadastru. Aşa a procedat şi Mihail Gofman, fostul șef adjunct al Serviciului Prevenire și Combatere a Spălării Banilor al Centrului Național Anticorupție. El a indicat valori foarte mici ale imobilelor în raport cu estimările prezentate de Agenția Relații Funciare și Cadastru, iar asta a făcut ca CNI să claseze dosarul de verificare a lui Mihail Gofman.
Declarațiile de avere ale noilor miniștri de la Sănătate și Justiție, Vladimir Grosu și Mircea Buga, arată că anul trecut ei au avut lunar, din salariu și premii, venituri pentru care alți angajați în domeniul public i-ar invidia - în jur de 20 de mii de lei. Astfel, Mircea Buga vine la minister la un salariu de aproape două ori mai mic decât cel pe care îl ridica anul trecut, la Compania Națională de Asigurări în Medicină. El are și o firmă prosperă, administrată de soția sa. Vladimir Grosu a ridicat, în medie, 17 mii de lei lunar de la Ministerul Justiției și a avut și alte venituri din activitatea didactică.
Curtea Constituţională a Republicii Moldova are de patru luni un judecător lipsă. Guvernul, instituţia căreia îi revine misiunea să numească un magistrat, nu se grăbeşte să găsească un candidat potrivit. Între timp, s-a vehiculat că fotoliul ar urma să revină PCRM. Reprezentanţii partidului resping însă că şi-ar dori această funcţie. Experţii nu neagă totuşi existenţa unor jocuri de culise prin care s-ar încerca promovarea unui candidat pe criterii politice.
Ministrul democrat Pavel Filip pare să fie sprijinit masiv de angajaţii din întreprinderile de stat subordonate ministerului pe care îl conduce, întrucât aproape 200 de angajaţi la ”Registru” au făcut donaţii de mii de lei în campania electorală a PDM. El însuși nu a donat nimic, deși are de unde, judecând după declarația de avere. Un alt ministru democrat, Vasile Botnari, are și el acumulate ceva bunuri, în afară de locuință. Victor Osipov este un reprezentant al PDM care revine în Guvern și care, la fel ca primii doi, are cote părți în mai multe firme, în special din domeniul media.
Ruxanda Glavan, noua ministră democrată a Muncii, Protecției Sociale și Familiei, locuiește într-o casă de lux, iar pe lângă asta deține, împreună cu soțul, două apartamente și trei autoturisme. Fiind medic de meserie, la vârsta de 26 de ani, Glavan gestiona deja propria companie, care înregistra venituri de milioane de lei. La Finanțe, Anatol Arapu are și el o bogată experiență de activitate în sectorul privat, averea fiindu-i pe măsura cîștigurilor. Spre deosebire de Glavan și Arapu, Natalia Gherman nu se poate lăuda cu averi și imobile luxoase, dacă judecăm după declarația de avere.
Un contract de arendă a fost reziliat şi doi funcţionari publici de la Agenţia „Moldsilva” au fost concediaţi. Acest lucru s-a întâmplat după publicarea investigaţiei „Secretul de la Moldsilva”, în luna martie 2014, în care au fost aduse probe ce arătau că unii angajaţi şi rudele lor au arendat fâşii forestiere, încălcând legislaţia. După mediatizarea acestor cazuri de către Moldova Curată, din suprafaţa totală de peste cinci hectare de teren forestier arendat de funcţionarii de la „Moldsiva”, patru hectare au fost redate în folosinţa statului.
Alte două persoane din noul Guvern care au obținut funcția de ministru pentru prima dată sunt Serghei Afanasenco și Vasile Bâtcă. Ultimul are o experiență bogată de muncă în serviciile publice, ocupând de-a lungul anilor o funcție de conducere în poliția din Nisporeni, iar din 2011 a condus întreg raionul. Bâtcă are și o avere frumoasă: o casă spațioasă, un apartament în Chișinău și câteva loturi de teren. Afanasenco, la rândul său, a ocupat și el o funcție de conducere, doar că într-o asociație pentru susținere a persoanelor cu dizabilități. Și averea sa e mai mică. Ministrul deține doar jumătate dintr-un apartament în Chișinău. Averea sa poate fi comparată cu cea a ministrei Culturii, care la capitolul imobile indică în declarația de avere doar un apartament de 37 m.p.
Chiril Gaburici, Stephane Bride şi Oleg Balan sunt nume noi în politică. Primii doi: actualul premier şi ministrul Economiei au gestionat afaceri prospere, iar ministrul Afacerilor Interne a venit în Executiv de la conducerea Academiei de Administrare Publică.
Fostul primar al satului Păpăuţi din raionul Rezina și fost lider a organizaţiei teritoriale a Partidului Democrat din acest raion cere de la directorul ziarului regional „Cuvântul” despăgubiri de jumătate de milion de lei. Leonid Balan, care anterior a fost condamnat pentru că ar fi comis mai multe încălcări ale legii în cazul privatizării unei Cooperative Agricole (CAP), s-a supărat că Tudor Iașcenco l-a pomenit în mai multe investigații jurnalistice, inclusiv din anul 2011. Jurnalistul, la rândul său, spune că are toate documentele necesare pentru a-și proba concluziile făcute în investigații.
În cei aproape trei ani de existenţă a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) nu avem persoane publice condamnate pentru că au comis fals în declaraţii. Acest lucru l-au constatat participanţii la masa rotundă „Eficientizarea CNI: obiecţii şi propuneri”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul web www.moldovacurata.md. Ei au menţionat că pentru rezultate vizibile este necesară reformarea acestei instituţii, dar şi modificarea câtorva legi care au tangenţă cu activitatea ei. În cadrul evenimentului au fost discutate iniţiativele legislative elaborate de Ministerul Justiţiei, care ar eficientiza activitatea CNI. Este vorba despre proiectul legii cu privire la Centrul Naţional de Integritate, proiectul de lege privind declararea averii şi intereselor personale şi proiectul de modificare a unor acte legislative.
Şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova a declarat în cadrul interviului acordat portalului Moldova Curată că UE îşi doreşte să vadă acţiuni concrete care ar asigura independenţa Procuraturii Generale. Pirkka Tapiola a venit cu această precizare în contextul în care, potrivit lui, începând cu cea de-a doua jumătate a anului 2014, implementarea Strategiei privind reformarea sectorului Justiţiei s-a încetinit considerabil.
Ambasadorul Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, a comentat în cadrul interviului acordat portalului Moldova Curată situaţia din domeniul financiar-bancar din ţara noastră. Diplomatul a atras atenţia la faptul că problemele din sectorul bancar sunt cunoscute şi a lăsat să se înţeleagă că reforma acestui sistem nu ar trebui să întârzie.
Ambasadorul Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, a vorbit în cadrul unui interviu acordat portalului Moldova Curată despre reformele necesare în domeniul Justiţiei, a amintit cât de importantă este lupta cu flagelul corupţiei şi a comentat situaţia din sectorul financiar-bancar al ţării. În context, diplomatul a subliniat că noul Guvern are şanse bune dacă îşi va onora obligaţiile şi va continua reformele.
Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul web www.moldovacurata.md Vă invită la masa rotundă „Eficientizarea CNI: obiecţii şi propuneri”, care va avea loc miercuri, 25 februarie 2015, cu începere de la ora 11:00, la Hotelul Codru (mun. Chişinău, str. str. 31 August 1989, 127).
