Eficientizarea CNI nu trebuie să fie doar o formalitate

În cei aproape trei ani de existenţă a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) nu avem persoane publice condamnate pentru că au comis fals în declaraţii.  Acest lucru l-au constatat participanţii la masa rotundă „Eficientizarea CNI: obiecţii şi propuneri”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul web www.moldovacurata.md. Ei au menţionat că pentru rezultate vizibile este necesară reformarea acestei instituţii, dar şi modificarea câtorva legi care au tangenţă cu activitatea ei. În cadrul evenimentului au fost discutate iniţiativele legislative elaborate de Ministerul Justiţiei, care ar eficientiza activitatea CNI. Este vorba despre proiectul legii cu privire la Centrul Naţional de Integritate, proiectul de lege privind declararea averii şi intereselor personale şi proiectul de modificare a unor acte legislative.

La 25 februarie curent, circa 30 de participanţi, reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei (MJ), Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii Anticorupţie, experţi anticorupţie şi jurnalişti au discutat despre lacunele existente în cadrul legislativ actual, ambiguităţi care ineficientizează activitatea CNI.

Iulian Rusu, expert CAPC

Atribuţiile CNI - neclare

Mariana Kalughin, expertă anticorupţie, reprezentanta Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), a menţionat că Legea cu privire la Comisia Naţională de Integritate şi legile care reglementează declararea veniturilor şi intereselor personale conţin formulări ambigui, care lasă loc de intrepretări. „Pornid de la atribuţiile CNI, este important să vedem cum sunt prezentate acestea în legi diferite. În Regulamentul Comisiei Naţionale de Integritate se spune că membrii acestei instituţii efectuează controlul declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate şi al declaraţiilor de interese personale.  În Legea cu privire la conflictul de interese este prezentată însă formularea „control al informaţiilor din declaraţiile de interese personale”. Aşadar, din aceste prevederi diferite, nu ştim în prezent care sunt atribuţiile exacte ale CNI”, a explicat experta CAPC. La capitolul deficienţe, Mariana Kalughin a amintit despre: lipsa unor termene concrete în procesul de examinare a unei sesizări, până la adoptarea unui act de constatare de CNI; ambiguitatea procedurilor administrative ce ar trebui aplicate pentru persoanele care ar fi încălcat regimul juridic al conflictului de interese sau averii; dublarea tipurilor de răspundere juridică pentru aceeaşi încălcare, dar şi insuficienţa mecanismelor de contestare a deciziilor şi acţiunilor autorităţilor publice.

Reformarea Comisiei Naţional de Integritate în Centrul Naţional de Integritate

Natalia Roşca, şef adjunct al Direcţiei generale legislaţie a Ministerului Justiţiei, a menţionat că tocmai pentru a exclude carenţele din actuala legislaţie, noile prevederi din proiectul de lege cu privire la Centrul Naţional de Integritate, proiectul de lege privind declararea averii şi intereselor personale şi proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative au fost supuse dezbaterilor publice la sfârşitul anului trecut, dar şi avizării inclusiv la Consiliul Europei şi Bancii Mondiale

Reprezentanta MJ a precizat că iniţiativele legislative au fost elaborate pentru a eficientiza activitatea CNI, de la care societatea are mari aşteptări. Ea a prezentat novaţiile din proiectul de lege cu privire la Centrul Naţional de Integritate. „Pe lângă schimbarea denumirii din Comisia Naţională de Integritate în Centrul Naţional de Integritate sunt planificate şi schimbări în structura organizaţională a instituţiei. Astfel că noua iniţiativă legislativă prevede că Centrul va fi constituit din conducere, inspectori de integritate şi aparat”, a specificat Natalia Roşca. De asemenea, ar urma ca instituţia să fie condusă de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, ambii însă vor fi numiţi de către preşedintele Republicii Moldova, dar vor fi selectaţi în bază de concurs organizat de Consiliul de Integritate.

Potrivit acestei iniţiative, Consiliul de Integritate va fi format din şapte membri. Fiecare va reprezenta autoritatea care l-a desemnat: comisia juridică din Parlament, Guvernul; Consiliul Superior al Magistraturii; Consiliul Superior al Procurorilor; Congresul Autorităţilor Locale din Moldova; societatea civilă cu activitate în domeniul drepturilor omului, juridic sau prevenirii corupţiei, şi jurnaliştii.

Vor fi declarate bunurile şi interesele concubinei (lui)

Un alt subiect abordat în cadrul acestei dezbateri a fost proiectul de Lege privind declararea averii şi intereselor personale. Potrivit acestuia, va exista un singur formular de declarare a averii şi intereselor personale, faţă de două, câte există acum. O noutate aici va fi faptul că vor fi incluse şi cadourile pe care subiecţii declarării le vor primi. Totodată la categoria bunuri, va fi indicată valoarea contractuală a acestora, şi nu valoarea bunului cadastral, dacă e vorba de imobil sau de teren.

În noul proiect de lege vor fi introduşi termeni noi precum: concubin (ă); persoană aflată la întreţinere; avere; obiecte de artă; colecţii de numismatică; filatelie; arme etc. Experţii prezenţi la eveniment au apreciat faptul că va fi extinsă obligaţia de declarare a averii şi faţă de alte persoane decât cele menţionate în legislaţie specială, dar şi că va exista posibilitatea depunerii declaraţiei în formă electronică. Iniţiativa mai prevde declararea nulităţii absolute a actelor juridice adoptate în prezenţa unui conflict de interese consumat, reglementare ce acum nu există.

Cristina Ţărnă, vicedirectorul CNA, a declarat că ar fi bine ca deficienţele existente în activitatea CNI să fie înlăturate fără însă ca instituţia să fie reformată în totalitate. „A fost un proces foarte anevoios atunci când a fost instituită CNI. Acum, cu noile modificări, vom porni de la zero, fiindcă va trece o perioadă mai îndelungată de timp până când vor fi selectaţi membrii Consiliului de Integritate. Totodată în lege nu este specificat cum va fi ales în acest Consiliu reprezentantul societăţii civile şi jurnalistul”.

Şi expertul CAPC Iulian Rusu este de părere că unele prevederi din aceste proiecte legislative trebuie ajustate, în special cele care ţin de autonomia CNI. Expertul specifică faptul că în cazul în care va fi un registru electronic de declarare a averilor şi intereselor personale, acesta ar trebui să activeze în baza unui act aprobat de CNI şi nu de Guvern, fiind aici vorba de autonomia şi independenţa Centrului. Iulian Rusu a mai menţionat că pentru ca CNI să nu depindă de nici o instituţie de stat, ar trebui în lege stipulate formule speciale de formare a bugetului. „Acum mi se pare că este un conflict de interese în ceea ce priveşte formarea bugetului CNI. Membrii acestei instituţii verifică declaraţiile de avere şi de  interese ale subiecţilor de la Ministerul Finanţelor, iar acest minister formează bugetul celor care le verifică averile. Eu propun ca bugetul CNI să fie calculat în baza unor formule speciale sau a volumului de lucru efectuat", a precizat expertul.

În final, participanţii au ajuns la concluzia că indiferent de modificările care vor fi făcute pentru a îmbunătăţi activitatea CNI, este necesar să fie luate în considerare câteva aspecte importante: depolitizărea instituţiei, gradul de calificare a persoanelor care vor activa în cadrul Consiliului, exclunzându-se dublarea de competenţe, ca într-un final noţiunea de eficientizare să nu fie doar o formalitate.

Dezbaterea a fost organizată în cadrul proiectului “Consolidarea platformei on-line la tema integrităţii persoanelor cu funcţii publice www.moldovacurata.md", implementat de API cu suportul financiar al Programului Buna Guvernare al Fundaţiei Soros-Moldova.

Lilia Zaharia