CSM a propus spre avansare un judecător vizat de CEDO

Arhiva 29 aprilie 2013 1837

Anul trecut, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) îi propunea preşedintelui ţării să-i confere gradul superior de calificare unui judecător din cadrul Curţii Supreme de Justiţie. Acest grad este cel mai important pe care îl poate avea un judecător, ceea ce înseamnă şi un adaos salarial lunar de 400 de lei. Juriştii afirmă că magistraţii care sunt propuşi spre o astfel de promovare trebuie să aibă o experienţă de muncă bogată, dar şi succese remarcabile în domeniu. Preşedintele Nicolae Timofti, fost judecător şi el, a decis să nu-i acorde calificarea solicitată judecătorului Ghenadie Nicolaev.



La 3 aprilie 2012, CSM îi propunea Preşedintelui Republicii Moldova Nicolae Timofti să-i confere gradul superior de calificare lui Ghenadie Nicolaev, judecător al Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ). În acea hotărâre, CSM argumenta că „pe parcursul activităţii sale, Ghenadie Nicolaev a dat dovadă de un nivel înalt de profesionalism, exigenţă şi principialitate, fapt ce contribuie la ridicarea autorităţii sistemului judecătoresc”. Tot aici mai era menţionat faptul că „având în vedere nivelul cunoştinţelor profesionale, vechimea de peste 14 ani în funcţia de judecător şi experienţa în muncă, contribuţia adusă la sporirea calităţii actului de justiţie, precum şi faptul că pe parcursul activităţii a dat dovadă de exigenţă şi principialitate, profesionalism şi aptitudini organizatorice, capacitate de muncă sporită, Consiliul Superior al Magistraturii consideră că judecătorul Ghenadie Nicolaev merită a fi propus Preşedintelui Republicii Moldova pentru conferirea gradului superior de calificare”.

„Profesionalism” condamnat de CEDO

Moldova Curată a descoperit faptul că „profesionalismul” acestui judecător este remarcat şi în 11 hotărâri ale Curţii Europene pentru Drepturile Omului(CEDO). Astfel, în cazul Russu c. Moldovei, Curtea a constatat, la 18 noiembrie 2008, că magistraţii Ghenadie Nicolaev, Mihail Buruian şi Gheorghe Stratan, pe atunci la Curtea de Apel Chişinău, nu au respectat procedura de citare a petiţionarului în instanţa de recurs, violând art.6.1 al convenţiei privind dreptul la un proces echitabil al persoanei. Numele judecătorului Nicolaev se regăseşte şi în cazul Ghirea c. Moldovei, unde el, împreună cu judecătorii Gheorghe Iovu şi Anatol Ţurcanu, au admis un apel tardiv, ca urmare Republica Moldova pierzând la CEDO circa nouă mii de euro.

Demersul lui Poalelungi

De remarcat că propunerea CSM adresată preşedintelui R. Moldova a fost înaintată în baza unui demers al lui Mihai Poalelungi, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie. Solicitat de noi, Valentin Lastaveţchi, şeful aparatului CSJ, ne-a spus că aceste condamnări la CEDO nu constituie un impediment în promovarea sau calificarea unui judecător din cadrul CSJ. „În majoritatea statelor europene, o mare parte din judecătorii care activează în cadrul Curţii Supreme de Justiţie au condamnări la CEDO. Este un proces inevitabil, deoarece CSJ este ultima instanţă naţională care se pronunţă pe marginea unui caz sau altul. Eu cred că nu ar fi corect să ne conducem după criteriul nepromovării sau necalificării dacă eşti nominalizat în lista CEDO”, afirmă şeful aparatului CSJ.

La rândul său, Igor Stoica, jurist la Organizaţia „Amnesty Internaţional – Moldova” este de părere că promovarea unui judecător de către instanţa unde activează şi apoi de Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să se bazeze pe o reputaţie ireproşabilă a acestuia. „Este îngrijorător faptul că în sistemul judecătoresc din Republica Moldova sunt mulţi judecători cu o reputaţie proastă, dar care sunt avansaţi în funcţie, fără a le fi evaluate erorile comise în timpul pronunţării unei hotărâri”, spune juristul.

Judecătorii au şase grade de calificare

Legislaţia Republicii Moldova stabileşte pentru judecători şase grade de calificare, în dependenţă de funcţie, de vechimea în muncă, de experienţă şi de profesionalism. Gradul superior de calificare se conferă preşedintelui şi vicepreşedinţilor Curţii Supreme de Justiţie şi, ţinând cont de vechimea îndelungată în magistratură şi de înaltul profesionalism, şi altor judecători ai Curţii Supreme de Justiţie. Gradul întâi de calificare este rezervat judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, judecătorilor asistenţi ai Curţii Constituţionale, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor curţilor de apel. Totodată, de gradul doi de calificare pot beneficia judecătorii curţilor de apel, de gradul trei - judecătorii curţilor de apel, preşedinţii şi vicepreşedinţii de judecătorii, iar gradele patru şi cinci le pot reveni preşedinţilor, vicepreşedinţilor şi judecătorilor de la judecătorii. În funcţie de gradele deţinute, judecătorii au un spor salarial lunar de la 150 la 400 de lei.

Gradul superior de calificare este conferit de către Preşedintele Republicii Moldova, iar celelalte grade - de către colegiul de calificare.

Lilia Zaharia, Asociaţia Presei Independente



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Arhiva

Preşedintele judecătoriei Nisporeni: casă de la cumnată...

Petru Triboi, preşedintele judecătoriei Nisporeni are parte de rude generoase, atât timp cât acesta indică în declaraţia de avere pentru anul 2015 că apartamenul în care trăieşte el cu familia sa îi este dat în folosinţă de către cumnata sa, iar maşinile pe care le foloseşte îi sunt date în comodat de către socrul cumnatului său.

28 iulie 2016
1704
Arhiva

Interesele filantropice ale preşedintelui raionului Cah...

Două fundaţii creştine administrate de către familia preşedintelui raionului Cahul, Ion Groza, au luat în arendă, doi ani la rând, tabăra pentru odihna copiilor „Romantica”, amplasată în satul Moscovei. Atunci Ion Groza era consilier local. El susţine că fundaţiile au decis să ia în locaţiune tabăra pentru a le oferi sejururi gratuite elevilor din familii social-vulnerabile şi nu ar fi vorba despre vreun interes personal.

16 ianuarie 2017
1873
Arhiva

Profil candidat: Demian Caraseni

Integritatea în activitatea politică

01 februarie 2019
2454
Arhiva

Raionul Briceni, condus de un fost şef de vamă

În urma alegerilor din vara anului curent, preşedinte al raionului Briceni a fost ales democratul Mihail Gnatiuc, fost primar de Briceni. Acesta a candidat la ultimele alegeri locale pentru un nou mandat de primar, dar a pierdut în faţa reprezentantului PSRM. Ucrainean  de naţionalitate, Gnatiuc s-a născut în Iacutia în 1956, unde au fost deportaţi părinţii săi. A absolvit facultatea de drept a Universităţii de Stat din Moldova, după care s-a stabilit cu traiul la Briceni. A activat în calitate de şef al birourilor vamale Briceni și Ocniţa şi la Aeroportul Chişinău. În 2011 a fost ales primar de Briceni. Noul preşedinte de raion susţine că nu are decât o casă de locuit, nu deține afaceri şi nici măcar maşini personale.

27 octombrie 2015
2356
Arhiva

Un deputat din autonomia găgăuză intenţionează să modif...

Ivan Burgudji, deputat în Adunarea Populară a autonomiei găgăuze, iniţiază în regiune consultări publice cu scopul de a modifica câteva prevederi din Codul Electoral al autonomiei găgăuze. Deputatul vrea ca numărul de circumscripţii electorale să fie redus: de la 35, câte sunt în prezent, la cinci, dar să fie schimbată şi procedura de alegere a deputaţilor. Burgudji spune că amendamentele ar fi cerute de Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), care obligă Adunarea Populară să ajusteze legislaţia electorală la articolul 38 din Constituţie. Argumentul este combătut de Curte.

05 iulie 2016
1489
Arhiva

Președintele raionului Basarabeasca este verificat de A...

Președintele raionului Basarabeasca, Piotr Pușcari, este verificat de Autoritatea Națională de Integritate (ANI) in cadrul a trei proceduri de control: două privind eventuale incălcări ale regimului de declarare a conflictelor de interese și al restricțiilor și una referitoare la declararea veniturilor și intereselor personale. 

11 noiembrie 2019
1966