Gafă a deputaților de aproape jumătate de milion de lei
Doi directori ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Nicolae Răileanu și Leonid Belinschi, continuă să activeze în cadrul instituției, chiar dacă mandatele le-au expirat încă acum un an și jumătate. Aceștia susțin că nu se pot concedia, pentru că Parlamentul nu a decis încheierea mandatelor, în schimb a votat numirea altor doi directori la ANRE. Timp de un an și jumătate, cât au lucrat cu mandatul expirat, Răileanu și Belinschi au primit împreună peste un milion și jumătate de lei.
Opt directori în loc de cinci
Astăzi, ANRE are opt directori cu salarii lunare de peste 40 de mii de lei. Dintre aceștia, doar cinci sunt cu acte în regulă. Nicolae Răileanu și Leonid Belinschi au mandatele expirate încă din ianuarie 2012, iar directorul general Victor Parlicov a fost demis din funcție de către Parlament în iulie 2013. Astăzi, Curtea Constituțională a decis că demiterea lui Parlicov a fost neconstituțională și a dispus restabilirea acestuia în funcție. De asemenea, statul va fi obligat să-i plătească trei salarii pentru perioada în care a fost demis ilegal. Salariu mediu lunar al șefului de la ANRE este de 41 de mii de lei. Astfel, doar pentru această decizie a deputaților, din buget vor fi cheltuite 123 de mii de lei. Dar asta nu e tot. După destituirea lui Parlicov, Parlamentul a numit un nou director general la ANRE, Sergiu Ciobanu. Astăzi, după decizia Curții, contractul său de angajare este lovit de nulitate.
„Nu știu exact ce se va întâmpla cu domnul Ciobanu, dar din câte știu Curtea Constituțională a stabilit că numirea sa a fost neconstituțională. Sper să nu fim puși în situația să împărțim același scaun”, a declarat Parlicov pentru Moldova Curată.
O altă greșeală
Cei 123 de mii de lei aruncați în vânt de Parlament nu sunt singurele cheltuieli de salarizare nejustificate de la ANRE. Cu mandate expirate de un an și ceva, Nicolae Răileanu și Leonid Belinschi au toate șansele să ceară compensații financiare similare pentru cele trei luni de când în locul lor la ANRE au fost numiți alți directori. Adică, cel puțin alte peste 246 de mii de lei împreună.
„Noi nu suntem nici concediați, nici salarizați. La numirea în funcție a noilor directori, Ghenadie Pârţu şi Iurie Onică, Parlamentul a uitat să adopte o altă hotărâre cu privire la încetarea mandatelor noastre. Astăzi, noi nu ne putem lua carnetele de muncă pentru a ne căuta un alt serviciu. Responsabilii de la direcția de cadre spun că al nostru contract de muncă urmează a fi reziliat de Parlament, pentru că el este angajatorul nostru”, ne-a explicat Răileanu. Acesta intenționează să se adreseze în judecată pentru a-și soluționa problema.
Precedentul există
Șansele de a câștiga procesul sunt destul de mari, ne asigură Victor Parlicov, precizând că, în 2010, ANRE a mai avut un caz similar când a fost obligat să-i plătească despăgubiri substanțiale unui director care s-a aflat într-o situație similară.
„Pe atunci, directorii ANRE erau numiți de Guvern. Mandatul directorului expirase, dar Guvernul nu adoptase o hotărâre cu privire la rezilierea contractului de muncă. În schimb, numise un alt director la instituție. Fostul director se adresase în judecată și a câștigat procesul, iar noi a trebuit să îi plătim despăgubiri pentru lunile de până la rezilierea oficială a contractului de către Guvern”, afirmă directorul general al ANRE.
Parlamentul își neagă vina
Pe perioada ianuarie 2012 - iulie 2013, cât au activat cu mandatele expirate, Răileanu și Belinschi au câștigat de la ANRE fiecare câte aproximativ 750 de mii de lei. Potrivit declarației de avere pentru anul 2012, salariul lui Răileanu a fost de 552 de mii de lei, iar al lui Belinschi – de 538 de mii de lei. Dacă Parlamentul nu își va repara greșeala până la sfârșitul acestui an, eroarea ne va costa încă jumătate de milion de lei.
Președintele comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Veaceslav Ioniță, afirmă însă că nu este nevoie de nicio decizie suplimentară pentru a rezilia contractele cu Răileanu și Belinschi.
„Mandatele lor au expirat de un an, iar din iulie am numit noi directori, ceea ce înseamnă că ei automat nu mai pot lucra”, a declarat deputatul.
Mariana Rață
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
DECLARAŢIE. Iniţiativa Civică pentru Integritate în Se...
Iniţiativa Civică pentru Integritate în Serviciul Public (ICISP) îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că Guvernul demisionar al Republicii Moldova nu a aprobat la ultima sa şedinţă proiectele de legi privind reformarea sistemului naţional de integritate (proiectul de Lege cu privire la declararea averii şi intereselor personale, proiectul de Lege cu privire la Centrul Naţional de Integritate şi proiectul de Lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative).
Bunurile primarului, utilizate în interesul comunităţii...
Lilian Carmanu, primarul comunei Mileştii Mici din raionul Ialoveni, este acuzat de unii consilieri locali că a încheiat cu firma al cărei fondator este soţia sa un contract de prestare a serviciilor de transport, în valoare totală de 25 de mii de lei. Primarul însă susţine că a făcut acest lucru pentru comunitate.
MAI vrea să-şi testeze angajații, de rând cu CNA
La trei săptămâni de la demararea procesului de testare a integrităţii profesionale a funcționarilor publici, divergenţele dintre instituţii ies la iveală. Bunăoară, reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne (MAI) insistă să le fie acordat dreptul de a-şi verifica propriii angajaţi. Deocamdată, în baza noilor prevederi, împuternicirea de a desfăşura astfel de testări o au doar Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) şi Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS). Conducerea Centrului deschide parantezele şi explică faptul că MAI încearcă astfel să obţină acces la baza de date a cazierelor integrităţii profesionale în privinţă poliţiştilor, pe care ar urma să o deţină CNA şi SIS. Acest lucru, consideră angajaţii Centrului, ar duce la deconspirări şi scurgeri de informaţie.
