(Doc) Ce au invocat procurorii la clasarea dosarului penal al judecătorilor Colenco, Harmaniuc, Nogai şi Clim

Arhiva 18 februarie 2015 1831
Aureliu Colenco a plecat din sistemul judecătoresc în 2012

Aureliu Colenco, Valeriu Harmaniuc, Eugeniu Clim și Ala Nogai, foşti magistraţi la judecătoriile economice, au scăpat de pedeapsă după ce procurorii Anticorupţie au emis o ordonanţă privind încetarea şi clasarea urmăririi penale. Ei au ajuns în vizorul oamenilor legii după ce, în 2009, ar fi pronunţat decizii şi încheieri contrare legii. În document, procurorii au invocat faptul că membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-au opus demersului de a-i cerceta penal pe cei patru.



Procurorul general, Corneliu Gurin, a cerut permisiunea membrilor CSM privind cercetarea penală a lui Aureliu Colenco, Valeriu Harmaniuc, Eugeniu Clim și a Alei Nogai încă în aprilie 2014. După ce demersul a fost aprobat, magistraţii au contestat decizia la Curtea Supremă de Justiţie, invocând încălcări de procedură. Colegii le-au făcut dreptate.

Procurorul general a venit însă cu o nouă solicitare, iar în octombrie 2014 CSM a respins-o. Membrii Consiliului au conchis că „nu s-a constatat existența unor bănuieli rezonabile că judecătorii cu bună știință ar fi pronunțat o hotărâre contrară legii”. „O astfel de motivare este surprinzătoare, având în vedere faptul că la 15 aprilie 2014, CSM a autorizat urmărirea penală a acestor judecători”, se arată într-un buletin informativ al Centrului de Resurse Juridice.

În context, Ion Guzun, consilier juridic la aceeaşi organizaţie, declară că decizia membrilor CSM nu este motivată. „Consider că CSM și-a depășit atribuțiile, asumânduşi-le pe cele ale unui organ de urmărire penală, cel puțin așa reiese din mențiunea «nu s-a constatat existența unor bănuieli rezonabile că judecătorii cu bună ştiinţă ar fi pronunţat o hotărâre contrară legii». Această constatare o poate face doar organul de anchetă. Consiliul este garantul judecătorului că la începerea urmăririi penale nu s-au comis încălcări”, este de părere Ion Guzun.

În ordonanţa privind încetarea şi clasarea urmăririi penale, emisă la 1 decembrie 2014, procurorul Octavian Iachimovschi argumentează de ce magistraţii nu mai pot fi cercetaţi penal. „Procurorul apreciază că, în speţă, urmărirea penală urmează a fi încetată din motivul existenţei unor circumstanţe prevăzute de lege care condiţionează excluderea urmăririi penale, or faptul pronunţării unor hotărâri de către judecătorii vizaţi a fost stabilit cu certitudine, s-a stabilit că fapta comisă de către aceştia are o încadrare penală şi că probele acumulate indică asupra existenţei formale a elementelor infracţiunii. Cu toate acestea, circumstanţele menţionate vizează existenţa unei hotărâri a Consiliului Superior al Magistraturii care nu permit efectuarea în continuare a acţiunilor de urmărire penală şi condiţionează adoptarea unei decizii de încetare integrală a urmăririi penale şi clasare a cauzei penale”, se arată în documentul semnat de Octavian Iachimovschi.    

În 2009, Aureliu Colenco, Valeriu Harmaniuc, Eugeniu Clim și Ala Nogai au examinat un litigiu economic în care erau vizate mai multe întreprinderi. Jurnaliştii Ziarului Naţional au precizat că cei patru au pronunțat o încheiere prin care a fost substituită ilegal o măsură de asigurare - un imobil fiind schimbat cu altul de zece ori mai ieftin.

În 2010, dosarul a ajuns să fie examinat de Colegiul Economic al Curţii Supreme de Justiţie, care a conchis că „atât instanţa de fond, reexaminând ilegal propria hotărâre, încălcând un principiu fundamental al dreptului procedural civil, cât şi instanţa de apel, ca instanţă de control, neînlăturând această încălcare, au comis o eroare judiciară gravă ce constituie un viciu fundamental”. „Colegiul economic vede suficiente temeiuri pentru a concluziona că instanţele nu au avut nici un suport legal pentru a decide reexaminarea propriei hotărâri devenite irevocabile, care are puterea lucrului judecat şi care s-a efectuat într-un mod, care este greu de reconciliat cu principiul respectării supremaţiei legii într-o societate democratică”, potrivit deciziei CSJ.

După o carieră de 17 ani, Aureliu Colenco a renunţat să mai facă justiţie după ce, membrii CSM au repartizat în alte instanțe judecătorii Curţii de Apel Economice care a fost desfiinţată în 2012 şi pe care a condus-o timp de patru ani. Magistratul s-a ales cu un loc la Curtea de Apel Bălţi, pe care nu l-a acceptat. În aprilie 2014 şi Valeriu Harmaniuc a depus o cerere de demisie, acceptată de preşedintele Nicolae Timofti. Eugeniu Clim şi Ala Nogai sunt în prezent judecători la Curtea de Apel Chişinău.  

Anastasia Nani 



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Arhiva

Şeful Agenţiei Achiziţii Publice a găsit soluţia pentru...

Simion Botnari, directorul Agenţiei Achiziţii Publice, se laudă că subalternii îi raportează de fiecare dată când cineva încearcă să-i „mulţumească” fie cu o cutie de bomboane, fie cu o sticlă de şampanie. Şi asta pentru că, afirmă şeful instituţiei, fiecare şedinţă începe cu lecţii de moralitate, iar de aproape un an în Agenţie au fost instalate camere de supraveghere. 

27 octombrie 2014
1716
Arhiva

Proiectul de lege care interzice funcționarilor publici...

În Parlament, cu titlu de iniţiativă legislativă a deputatului Iurie Bolboceanu, a fost înregistrat un proiect de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative (nr. 88 din 04.03.2013), prin care se pretinde eficientizarea procesului de declarare şi control al intereselor personale. Astfel, se propun modificări și completări la Legea nr. 90 din 25.04.2008 cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, la Legea nr. 16 din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese și la Codul Penal.

02 aprilie 2014
1602
Arhiva

ANI ar putea fi lipsită de dreptul a verifica averile f...

Autoritatea Națională de Integritate nu îi va putea verifica și nici sancționa pe funcționarii care vor profita de eventuala lege a ”liberalizării capitalului”, chiar dacă au tăinuit până acum bunuri și averi. Proiectele de lege promovate de un grup de deputați ai Partidului Democrat, între care și președintele Parlamentului, Andrian Candu, prevăd modificarea legislației referitoare la ANI, care a intrat recent în vigoare, la 1 august 2016, și care nu a reușit să fie aplicată pe deplin.

14 decembrie 2016
1909
Arhiva

Miniștri bogați la Protecția Socială și Finanțe, dar im...

Ruxanda Glavan, noua ministră democrată a Muncii, Protecției Sociale și Familiei, locuiește într-o casă de lux, iar pe lângă asta deține, împreună cu soțul, două apartamente și trei autoturisme. Fiind medic de meserie, la vârsta de 26 de ani, Glavan gestiona deja propria companie, care înregistra venituri de milioane de lei. La Finanțe, Anatol Arapu are și el o bogată experiență de activitate în sectorul privat, averea fiindu-i pe măsura cîștigurilor. Spre deosebire de Glavan și Arapu, Natalia Gherman nu se poate lăuda cu averi și imobile luxoase, dacă judecăm după declarația de avere.  

05 martie 2015
2234
Arhiva

Profil candidat: Demian Caraseni

Integritatea în activitatea politică

01 februarie 2019
2498
Arhiva

Legea testării integrităţii - contestată, deşi aduce ro...

Legea privind testarea integrităţii profesionale îi nemulţumeşte pe mulţi agenţi publici, indiferent dacă au trecut sau au picat testul. Unele prevederi i-au nemulţumit şi pe câţiva deputaţi comunişti, care au cerut Curții Constituţionale să verifice dacă articolele referitoare la instanțele de judecată sunt conforme cu Legea Supremă.  Curtea însă a solicitat opinia Comisiei de la Veneţia, care a notat că legea este una bună, fiind un instrument de contracarare a actelor de corupţie în instituţiile publice, dar că ar trebui revizuită pentru a nu lăsa loc de interpretări. Astfel, Curtea Constituțională urmează să se pronunțe dacă actul legislativ adoptat la sfârşitul anului 2013 este constituţional sau nu.

27 ianuarie 2015
1901