Donaţii contraversate în raportul financiar al PDM
Două angajate ale primăriei comunei Mihăileni din raionul Briceni susţin că nu au dat niciun ban pentru finanțarea campaniei electorale a Partidului Democrat (PDM), chiar dacă figurează în Raportul financiar depus de PD la Comisia Electorală Centrală (CEC). Angajatele, care ar fi donat împreună 20 de mii de lei, au declarat pentru Moldova Curată că primarul a fost cel care le-a inclus în lista donatorilor. Alesul local afirmă că angajatele „spun prostii”.
În Raportul Partidului Democrat din Moldova privind fluxul mijloacelor băneşti pe parcursul campaniei electorale din 30 noiembrie 2014 se arată că PDM a acumulat din donații de la persoane fizice circa 9,5 milioane de lei. Printre aceste persoane se regăsesc antreprenori, politicieni, funcţionari publici, dar şi reprezentanţi ai autorităţilor publice locale.
„Primarul ne-a rugat, cum am putut să ne împotrivim?”
Cea mai darnică primărie s-a dovedit a fi cea a comunei Mihăileni, raionul Briceni, unde şapte angajaţi au donat Partidului Democrat o sumă totală de 70 de mii de lei, câte zece mii de lei de persoană. Două dintre angajate spun însă că nu au donat nici un leu. „De unde să iau aceşti bani ca să-i donez? Cu salariul pe care îl avem noi, să ne ajungă şi bani pentru donaţii?”, ne-a spus Galina Cumpîta, inginer cadastral din Mihăileni.
Şi secretarul consiliul local, Aurica Ceropița, susţine că nu a făcut donaţii nici unui partid și că ea şi colegele sale au semnat acte precum că ar fi donat câte zece mii de lei la rugămintea primarului. „Niciuna din fetele noastre nu a dat niciun leu. Primarul ne-a rugat, dar noi cum am putut să ne împotrivim?”, spune Aurica Ceropiţa, care precizează că primarul este membru PDM.
Cele două angajate au indicat în declaraţiile de avere pentru anul 2013 doar venituri salariale. Astfel, venitul anual al familiei Cumpîta a fost de circa 41 de mii de lei, iar al Auricăi Ceropiţa - de circa 45 de mii de lei.
Primarul Radislav Cotiujanschii spune însă că femeile au donat aceşti bani și că ele nu ar fi înţeles ce sunt întrebate, întrucât nu știu limba română. „Care este treaba dumnevoastră în această privinţă? Ce doriţi să aflaţi cu acest lucru? Ele nu numai că au semnat, dar au şi donat. Ce vorbiţi prostii? Ce nu vă place? Mai bine v-aţi ocupa cu lucruri mai importante, oamenilor din Briceni le îngeaţă merele şi cartofii, dar voi vă ocupaţi cu prostii”, ne-a spus supărat primarul.
CEC ar trebui să verifice cazurile de donații ”false”
Juriştii susţin că instituţia care este obligată să studieze veridicitatea informaţiilor incluse în rapoartele financiare ale concurenţilor electorali este Comisia Electorală Centrală. Pavel Postică, jurist în cadrul Asociaţiei Promo-LEX, afirmă că CEC ar trebui să solicite partidului vizat sau Inspectoratului Fiscal de Stat dovada că aceste persoane au făcut donaţiile respective. La rândul său, experta anticorupţie Mariana Kalughin spune că, în această situaţie vede toate părţile vinovate, acestea fiind pasibile de pedepse penale: atât primarul, care ar fi comis un abuz, punându-şi angajaţii să semneze un act, cât şi semnatarii, care ar fi confirmat prin semnătură că au făcut o donaţii, deşi acest lucru nu s-a întâmplat în realitate.
Potrivit CEC, instituţia se poate autosesiza în baza petiţiilor depuse, iar dacă, într-adevăr, sunt descoperite încălcări de lege, CEC se adresează Procuraturii Generale pentru a cerceta cazul şi a stabili gravitatea ilegalităţii comise.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Î.S „Poșta Moldovei” ar putea plăti o amendă de până la...
La începutul lunii octombrie 2017, magistrații de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) au emis o decizie irevocabilă prin care au obligat Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” să ofere Asociaţiei Presei Independente (API) informații referitoare la concursurile de achiziții desfășurate pe parcursul anilor 2014-2016. Deși a trecut deja o lună, termen în care urma să furnizeze informația solicitată, „Poșta Moldovei” nu s-a conformat. În timp ce jurista întreprinderii afirmă că nu a primit încă decizia instanței, avocatul API susține că „Poșta Moldovei” ar putea fi obligată să execute în mod silit această decizie, totodată fiind sancționată contravențional pentru neexecutare.
Conflictul de interese din Primăria Bârnova a fost solu...
Rudele primarului din satul Bârnova, raionul Ocnița, au fost concediate de la Primărie, în urma unui control întreprins de Comisia Națională de Integritate (CNI), care, la rândul său, s-a autosesizat în baza unui articol publicat de portalul Moldova Curată în luna martie 2016. Potrivit articolului, primarul lucra împreună cu ginerele său, care era secretar al Consiliului local. În timpul examinării situației, CNI a mai descoperit un conflict de interese: pe lângă ginere, primarul își angajase și soția în calitate de șefă la Biblioteca publică din localitate. În timpul controlului, atât soția, cât și ginerele primarului au plecat din funcții.
Camelia Bogdan: ”A fi un magistrat corect înseamnă, în...
În examinarea dosarului ce vizează furtul miliardului, anchetatorii din Republica Moldova ar trebui să se ghideze de standardele internaționale și să colecteze dovezi pentru întoarcerea banilor la bugetul de stat, a declarat judecătoarea Curții de Apel București, Camelia Bogdan, în cadrul unui interviu acordat pentru Moldova Curată.
Sergiu Ostaf şi Mircea Tanasov sunt candidaţii Legislat...
Sergiu Ostaf şi Mircea Tanasov sunt singurii candidaţi din partea Parlamentului la funcţia de membru al Consiliului de Integritate. Tanasov este un simpatizant al Partidului Democrat, iar Sergiu Ostaf - directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO).
Andrian Candu acuză societatea civilă de tărăgănarea pr...
Jurnaliștii au atras atenția asupra faptului că o bună parte a informației de interes public este ”cerșită”, prin intermediul solicitărilor în scris, de la autorități, care, de fapt, ar trebui să le facă publice din oficiu. ”Pentru a afla informații despre averile deputaților, despre bunurile pe care le dețin, de ce trebuie să scrii atâtea scrisori, dacă ar fi mai simplu să accesezi asta on-line?”, l-a întrebat pe Andrian Candu unul dintre jurnaliști, care stătea într-o cușcă improvizată, adusă acolo pentru a arăta, simbolic, îngrădirea accesului la informație în Republica Moldova.
