Două cauze penale pentru îmbogățire ilicită
Procuratura Anticorupție a pornit două cauze penale în baza noului articol din legislația moldovenească - îmbogățirea ilicită. Prevederea a fost inclusă în Codul Penal în luna februarie 2014. Urmărirea penală în cele două dosare este efectuată de către ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) sub conducerea procurorilor. Despre acest lucru a anunțat joi, 11 decembrie, șeful Procuraturii Anticorupție, Eduard Harunjen, la Conferința Națională Anticorupție, organizată de CNA.
”Ambele cauze au fost pornite în baza informațiilor apărute în presă. Una - în luna mai, iar a doua - în luna octombrie. Urmărirea penală este în desfășurare. În aceste anchete suntem foarte strâns legați de concluziile Comisiei Naționale de Integritate. Este o premieră pentru țara noastră. Republica Moldova este singura în regiune care are o asemenea prevedere în legislație - îmbogățirea ilicită. Astfel că nu putem vedea, din experiența altor state, gradul de aplicabilitate a acestei prevederi”, a spus Eduard Harunjen. Procurorul a refuzat să dezvăluie numele funcționarilor care figurează în aceste dosare, precizând doar că este vorba de funcționari din administrația publică locală.
Un ombudsman consideră neconstituțional noul articol despre îmbogățirea ilicită
Totuși, munca ofițerilor CNA și a procurorilor anticorupție s-ar putea dovedi a fi zadarnică. La 9 luni de la adoptare și la câteva luni de la deschiderea primelor dosare penale, unul dintre avocații parlamentari, Tudor Lazăr, a contestat prevederea la Curtea Constituțională. La 3 decembrie 2014 el a depus o sesizare în care cere examinarea constitualității articolului din Codul Penal referitor la îmbogățirea ilicită și a celui din Codul de Procedură Penală ”confiscarea extinsă”.
Tudor Lazăr a explicat în sesizare că cele două prevederi contravin mai multor articole din Constituție, inclusiv celor referitoare la egalitate și la protecția proprietății. În opinia sa, noua prevedere contravine și art. 46 al. 3 din Legea Supremă care prezumă caracterul licit al dobândirii proprietății. ”Pentru ca prezumția de dobândire licită a averii să aibă un caracter legal și efectiv, nu inculpatul trebuie să fie cel care să probeze modul în care și-a dobândit averea sau a obținut veniturile, ci organul de urmărire penală și instanța de judecată trebuie să demonstreze că averea sau bunurile inculpatului au fost dobândite prin activități ilicite, de natură infracțională”, scrie Tudor Lazăr în sesizare. Curtea Constituțională are la dispoziție 6 luni să se pronunțe.
Cele două articole au fost introduse în legislația moldovenească la inițiativa Ministerului Justiției. Ele fac parte din pachetul de legi anticorupție adoptate în cadrul Strategiei de reformare a sectorului justiției, la capitolul ce se referă la asigurarea integrității actorilor din domeniul justiției.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Bani din bugetul primăriei pentru magazinul primarului
Autoritățile locale din satul Bălăbănești, raionul Criuleni, au alocat bani din bugetul primăriei pentru achiziționarea materialelor de construcție de la magazinul pe care îl deține primarul localității împreună cu familia sa. Primarul Ion Nistreanu a mai încheiat un contract cu sine însuși pentru închirierea propriului automobil, în scop de serviciu. Acest caz a ajuns în atenția Comisiei Naționale de Integritate (CNI).
„Abonament" la banii primariei constatat de cni
Comisia Națională de Integritate (CNI) a confirmat: primarul orașului Ungheni, Alexandru Ambros, a încălcat regimul juridic al conflictului de interese când a cumpărat pentru Primărie rechizite de birou de la firma soției sale. CNI s-a autosesizat în baza unei investigații de pe Moldova Curată. În acest caz, contractele încheiate riscă să fie anulate.
La 4 ani de la intentare, în dosarul ”Molojen” încă nu...
Procurorul care gestionează dosarul fostului director al Întreprinderii de Stat ”Registru” susține că examinarea în instanţă a ajuns în ultima fază, dar că acum finalizarea este tărăgănată intenționat. Din luna mai și până acum aproape că nu au avut loc ședințe, acestea fiind amânate, invocându-se diferite motive. Vladimir Molojen este învinuit că a încheiat contracte de publicitate cu firma soției sale, prejudiciind statul cu peste 2 milioane de lei. În dosar figurează ca inculpați alte două persoane care au activat în cadrul Întreprinderii ”Registru”.
CNI „rămâne” în pădure
După numeroşii angajaţi ai Agenţiei „Moldsilva”, care s-au ales cu acte de constatare a conflictelor de interese sau nedeclarare a averii, a venit şi rândul directorilor Întreprinderii de Stat Rezervaţia Naturală „Plaiul Fagului” şi Întreprinderii de Stat pentru silvicultură „Soroca” să fie verificaţi de Comisia Naţională de Integritate (CNI). Ei sunt suspectaţi că admit conflicte de interese la locul de muncă, deoarece soţiile le sunt subalterne la serviciu. CNI examinează în prezent deciziile emise de către aceştia în favoarea soţiilor lor.
CNI versus CNA: conflicte de interese - multe, amenzi –...
Chiar dacă şi-au angajat rudele în instituţiile pe care le conduc sau le-au desemnat câştigători ai licitaţiilor publice, persoanele cu funcţii de răspundere rămân nepedepsite. Acest lucru se întâmplă deoarece două instituţii interpretează legislaţia diferit. Comisia Naţională de Integritate (CNI) susţine că un conflict de interese trebuie sancţionat în timp de trei luni de la data constatării, iar Centrul Naţional Anticorupţie (CNA), care aplică amenda în baza materialelor de la CNI, afirmă că aceste 3 luni trebuie numărate din ziua săvârşirii contravenţiei.
Primarul din Jora de Mijloc despre angajarea soţiei:“Nu...
Primarul comunei Jora de Mijloc din raionul Orhei, Ion Terentii, ar putea fi amendat deoarece a admis, cu bună ştiinţă, un conflict de interese, angajându-şi soţia în primărie în funcţia de contabil. Comisia Naţională de Integritate (CNI) a costatat încălcarea recent, deşi Moldova Curată a scris despre acest caz încă în luna decembrie 2013.