Două cauze penale pentru îmbogățire ilicită
Procuratura Anticorupție a pornit două cauze penale în baza noului articol din legislația moldovenească - îmbogățirea ilicită. Prevederea a fost inclusă în Codul Penal în luna februarie 2014. Urmărirea penală în cele două dosare este efectuată de către ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) sub conducerea procurorilor. Despre acest lucru a anunțat joi, 11 decembrie, șeful Procuraturii Anticorupție, Eduard Harunjen, la Conferința Națională Anticorupție, organizată de CNA.
”Ambele cauze au fost pornite în baza informațiilor apărute în presă. Una - în luna mai, iar a doua - în luna octombrie. Urmărirea penală este în desfășurare. În aceste anchete suntem foarte strâns legați de concluziile Comisiei Naționale de Integritate. Este o premieră pentru țara noastră. Republica Moldova este singura în regiune care are o asemenea prevedere în legislație - îmbogățirea ilicită. Astfel că nu putem vedea, din experiența altor state, gradul de aplicabilitate a acestei prevederi”, a spus Eduard Harunjen. Procurorul a refuzat să dezvăluie numele funcționarilor care figurează în aceste dosare, precizând doar că este vorba de funcționari din administrația publică locală.
Un ombudsman consideră neconstituțional noul articol despre îmbogățirea ilicită
Totuși, munca ofițerilor CNA și a procurorilor anticorupție s-ar putea dovedi a fi zadarnică. La 9 luni de la adoptare și la câteva luni de la deschiderea primelor dosare penale, unul dintre avocații parlamentari, Tudor Lazăr, a contestat prevederea la Curtea Constituțională. La 3 decembrie 2014 el a depus o sesizare în care cere examinarea constitualității articolului din Codul Penal referitor la îmbogățirea ilicită și a celui din Codul de Procedură Penală ”confiscarea extinsă”.
Tudor Lazăr a explicat în sesizare că cele două prevederi contravin mai multor articole din Constituție, inclusiv celor referitoare la egalitate și la protecția proprietății. În opinia sa, noua prevedere contravine și art. 46 al. 3 din Legea Supremă care prezumă caracterul licit al dobândirii proprietății. ”Pentru ca prezumția de dobândire licită a averii să aibă un caracter legal și efectiv, nu inculpatul trebuie să fie cel care să probeze modul în care și-a dobândit averea sau a obținut veniturile, ci organul de urmărire penală și instanța de judecată trebuie să demonstreze că averea sau bunurile inculpatului au fost dobândite prin activități ilicite, de natură infracțională”, scrie Tudor Lazăr în sesizare. Curtea Constituțională are la dispoziție 6 luni să se pronunțe.
Cele două articole au fost introduse în legislația moldovenească la inițiativa Ministerului Justiției. Ele fac parte din pachetul de legi anticorupție adoptate în cadrul Strategiei de reformare a sectorului justiției, la capitolul ce se referă la asigurarea integrității actorilor din domeniul justiției.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Igor Dodon şi casele de bugetari
Candidatul socialist la actualele alegeri prezidențiale, Igor Dodon, care a deținut până acum doar funcții publice, locuiește într-un imobil de milioane în municipiul Chişinău, iar atunci când a fost întrebat de presă de unde a luat bani pentru casă, a răspuns că a fost ajutat de părinţi şi a luat un credit. Unii locuitori ai satului de baştină al acestuia, Sadova, raionul Călaraşi, spun că mișcarea banilor ar fi fost pe sens invers: Igor Dodon a fost cel care a ajutat la repararea și renovarea casei părintești. Candidatul socialist și mama sa au refuzat să comenteze aceste afirmaţii.
Conflictul de interese admis de Gheorghe Duca a fost co...
Instanţa de apel a decis că preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM), Gheorghe Duca, a încălcat regimul juridic al conflictului de interese atunci când a transmis în gestiunea Universităţii Academiei, condusă de soţia sa, peste 100 de hectare de teren, un bloc administrativ şi o cafenea. Decizia instanţei de apel vine după ce, cu doi ani în urmă, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a stabilit că oficialul nu şi-a declarat interesele personale în acest caz, dar nici nu a soluţionat conflictul de interese în termen de trei zile, aşa cum prevedea legea. Atunci, Gheorghe Duca a atacat în judecată actul CNI, însă a pierdut cauza.
De 14 ani primar, iar soţia – de la contabil-şef la per...
În primăria comunei Chiţcanii Vechi din raionul Teleneşti, perceptorul fiscal Rodica Taburceanu este soţia primarului localităţii, Alexandru Taburceanu. Soţii lucrează împreună în aceeaşi instituţie de 14 ani, în tot acest timp soţia fiind subalterna soţului.
Primarul din Jora de Mijloc despre angajarea soţiei:“Nu...
Primarul comunei Jora de Mijloc din raionul Orhei, Ion Terentii, ar putea fi amendat deoarece a admis, cu bună ştiinţă, un conflict de interese, angajându-şi soţia în primărie în funcţia de contabil. Comisia Naţională de Integritate (CNI) a costatat încălcarea recent, deşi Moldova Curată a scris despre acest caz încă în luna decembrie 2013.
CNI susţine că un înalt funcţionar de la Interne contin...
„Vladimir Maiduc a încălcat regimul de incompatibilitate”, a constatat recent Comisia Naţională de Integritate (CNI). Comisia s-a autosesizat din presă care a scris că şeful Serviciului securitate internă şi combatere a corupţiei din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Vladimir Maiduc, este proprietarul câtorva firme şi al unui complex de odihnă. V. Maiduc consideră ilegală decizia de constatare a CNI şi a atacat-o în judecată.
