După Pitic şi Brânzaniuc, directorul Poştei Moldovei, cu imobil şi afacere în Spania, este iertat de CNI
Comisia Naţională de Integritate a clasat, în şedinţa din 28 iulie, dosarul lui Serghei Nastas, directorul general al Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”. El era bănuit că nu şi-a declarat afacerile deţinute în Spania. Membrii CNI argumentează că Nastas ar fi comis abaterea fără intenţie.
În luna aprilie 2016, Moldova Curată a descoperit că Nastas are în capitala Spaniei o afacere în domeniul construcţiilor, care însă nu a fost trecută în declaraţia de avere. Tot atunci, relatam despre faptul că Nastas, în anul 2014, declara că pe conturile sale avea circa două milioane de lei şi peste 301 mii de euro. Actualul director de la „Poşta Moldovei” mai deţine în Spania o casă cu suprafaţa de 480 m.p. şi cu o valoare cadastrală de 480 de mii de euro. Această locuinţă este situată în orăşelul El Escorial, o zonă din nordul capitalei Spaniei, în care se află şi reşedinţa regală.
Comisia Naţională de Integritate (CNI) a iniţiat un control pentru a verifica dacă Serghei Nastas a omis sau nu din declaraţia de avere aceste bunuri şi venituri.
Abatere fără intenţie
În şedinţa din 28 iulie, membrii CNI au votat clasarea cazului. Eugeniu Viţu, şeful Serviciului informaţii şi relaţii cu publicul al CNI, menţionează că toţi membrii prezenţi în şedinţă au decis acest lucru. Ei ar fi motivat că abaterea ar fi fost comisă fără rea intenţie.
Expertă: „Decizia CNI – ilegală”
Experta anticorupţie Mariana Kalughin precizează că decizia CNI este ilegală, fiindcă nu este de competenţa CNI să stabilească dacă abaterea comisă de subiectul declarării este comisă intenţionat sau nu. „Este atribuţia organelor de urmărire penală, care, în baza actului de constatare emis de CNI, acumulează toate probele necesare pentru a demonstra dacă e intenţionat sau nu. Atunci când CNI se leagă de motivul intenţiei, de fapt îşi depăşeşte atribuţiile”, spune experta.
Mariana Kalughin observă că în ultima perioadă CNI emite decizii contradictorii. „Acum, CNI, aflându-se pe ultima sută de metri de activitate, este tot mai inofensivă faţă de declaranţi. Cert este că în ultimul timp CNI a luat unele decizii nejustificate legal”, conchide experta.
Cazuri descoperite de presă, clasate de CNI
Amintim că în această lună CNI a examinat două cazuri care au stârnit nemulţumirea societăţii civile. Unul este al lui Vadim Brânzaniuc, şef al Direcţiei relaţii cu publicul a Primăriei Capitalei, vizat într-o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice. Jurnaliştii au descoperit că funcţionarul „a reuşit să acumuleze în doar doi ani, fiind în funcţia de şef al Direcţiei relaţii cu publicul a Primăriei Capitalei, o avere de câteva milioane de lei”. Investigaţia arăta că funcţionarul deţine o casă cu două etaje în zona Petricani din sectorul Râşcani, pe care a construit-o, potrivit actelor cadastrale, din anul 2012 până în 2014. CNI însă a clasat cazul, motivând lipsa de intenţie.
Şi în cazul judecătoarei de la Curtea Supremă de Justiţie, Mariana Pitic, CNI a avut acelaşi argument. Magistrata nu a fost sancţionată de către CNI pentru o eventuală diferenţă dintre venituri şi cheltuieli, chiar dacă a indicat în declaraţia de avere un autoturism Porshe, cu valoarea reală de câteva zeci de mii de euro. CNI a clasat dosarul, motivând că valoarea bunurilor declarate pentru anul 2015 nu depăşeşte suma veniturilor judecătoarei.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Alexandru Cimbriciuc: „Demisia a fost planificată. Jurn...
La câteva zile după ce şi-a prezentat demisia, viceministrul Apărării Alexandru Cimbriciuc spune că această acțiune nu are nici o legătură cu scandalul în care a fost implicat fiul său. În timp ce ministrul Apărării Anatol Şalaru afirmă că respectă decizia lui Cimbriciuc, mai multe organizaţii de media solicită Procuraturii Generale să investigheze acest caz, iar demnitarul să fie sancționat conform legii.
Deputatul Boris Golovin deține două funcții concomitent...
Revenirea în Parlament a deputatului Boris Golovin, care a lucrat, în luna ianuarie 2016, timp de 29 de zile în postul de director al Centrului Național de Medicină Urgentă Prespitalicească (CNMUP), a nemulțumit fosta sa fracțiune, a Partidului Comuniștilor, care acum îi cere demisia. Liderul partidului, Vladimir Voronin, a depus o sesizare la Comisia Națională de Integritate (CNI) în care îi solicită să se pronunțe dacă Golovin se află sau nu în incompatibilitate de funcții. La ședința de vineri, 11 martie, CNI a pornit un control. La fel, fracțiunea cere ca Parlamentul să declare demisia de drept a acestuia, făcând trimitere la Constituție și la Legea cu privire la statutul deputatului. Boris Golovin spune însă că și-a suspendat contractul de muncă la CNUMP, de aceea nu poate fi vorba despre incompatibilitate de funcții.
Fostul șef al Direcției Educație Buiucani nu va fi pede...
Fostul șef al Direcției Educație, Tineret și Sport a sectorului Buiucani, mun. Chișinău, Ion Vrânceanu, a rămas nepedepsit pentru faptul că a nu a indicat mai multe imobile în declarația de venituri și proprietăți pentru anul 2013. În schimb, Curtea de Apel Chișinău l-a găsit vinovat de abuz în serviciu și l-a condamnat la privațiune de libertate cu suspendarea executării pedepsei.
Se caută un judecător la Curtea Constituţională
Curtea Constituţională a Republicii Moldova are de patru luni un judecător lipsă. Guvernul, instituţia căreia îi revine misiunea să numească un magistrat, nu se grăbeşte să găsească un candidat potrivit. Între timp, s-a vehiculat că fotoliul ar urma să revină PCRM. Reprezentanţii partidului resping însă că şi-ar dori această funcţie. Experţii nu neagă totuşi existenţa unor jocuri de culise prin care s-ar încerca promovarea unui candidat pe criterii politice.
Președintele CSJ: Anonimizarea hotărârilor judecătoreșt...
Președintele Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi, critică propunerea Consiliului Superior al Magistraturii de a ascunde numele părților implicate în procese, la publicarea hotărârilor judecătorești pe pagina instanțelor de judecată.