După Pitic şi Brânzaniuc, directorul Poştei Moldovei, cu imobil şi afacere în Spania, este iertat de CNI
Comisia Naţională de Integritate a clasat, în şedinţa din 28 iulie, dosarul lui Serghei Nastas, directorul general al Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”. El era bănuit că nu şi-a declarat afacerile deţinute în Spania. Membrii CNI argumentează că Nastas ar fi comis abaterea fără intenţie.
În luna aprilie 2016, Moldova Curată a descoperit că Nastas are în capitala Spaniei o afacere în domeniul construcţiilor, care însă nu a fost trecută în declaraţia de avere. Tot atunci, relatam despre faptul că Nastas, în anul 2014, declara că pe conturile sale avea circa două milioane de lei şi peste 301 mii de euro. Actualul director de la „Poşta Moldovei” mai deţine în Spania o casă cu suprafaţa de 480 m.p. şi cu o valoare cadastrală de 480 de mii de euro. Această locuinţă este situată în orăşelul El Escorial, o zonă din nordul capitalei Spaniei, în care se află şi reşedinţa regală.
Comisia Naţională de Integritate (CNI) a iniţiat un control pentru a verifica dacă Serghei Nastas a omis sau nu din declaraţia de avere aceste bunuri şi venituri.
Abatere fără intenţie
În şedinţa din 28 iulie, membrii CNI au votat clasarea cazului. Eugeniu Viţu, şeful Serviciului informaţii şi relaţii cu publicul al CNI, menţionează că toţi membrii prezenţi în şedinţă au decis acest lucru. Ei ar fi motivat că abaterea ar fi fost comisă fără rea intenţie.
Expertă: „Decizia CNI – ilegală”
Experta anticorupţie Mariana Kalughin precizează că decizia CNI este ilegală, fiindcă nu este de competenţa CNI să stabilească dacă abaterea comisă de subiectul declarării este comisă intenţionat sau nu. „Este atribuţia organelor de urmărire penală, care, în baza actului de constatare emis de CNI, acumulează toate probele necesare pentru a demonstra dacă e intenţionat sau nu. Atunci când CNI se leagă de motivul intenţiei, de fapt îşi depăşeşte atribuţiile”, spune experta.
Mariana Kalughin observă că în ultima perioadă CNI emite decizii contradictorii. „Acum, CNI, aflându-se pe ultima sută de metri de activitate, este tot mai inofensivă faţă de declaranţi. Cert este că în ultimul timp CNI a luat unele decizii nejustificate legal”, conchide experta.
Cazuri descoperite de presă, clasate de CNI
Amintim că în această lună CNI a examinat două cazuri care au stârnit nemulţumirea societăţii civile. Unul este al lui Vadim Brânzaniuc, şef al Direcţiei relaţii cu publicul a Primăriei Capitalei, vizat într-o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice. Jurnaliştii au descoperit că funcţionarul „a reuşit să acumuleze în doar doi ani, fiind în funcţia de şef al Direcţiei relaţii cu publicul a Primăriei Capitalei, o avere de câteva milioane de lei”. Investigaţia arăta că funcţionarul deţine o casă cu două etaje în zona Petricani din sectorul Râşcani, pe care a construit-o, potrivit actelor cadastrale, din anul 2012 până în 2014. CNI însă a clasat cazul, motivând lipsa de intenţie.
Şi în cazul judecătoarei de la Curtea Supremă de Justiţie, Mariana Pitic, CNI a avut acelaşi argument. Magistrata nu a fost sancţionată de către CNI pentru o eventuală diferenţă dintre venituri şi cheltuieli, chiar dacă a indicat în declaraţia de avere un autoturism Porshe, cu valoarea reală de câteva zeci de mii de euro. CNI a clasat dosarul, motivând că valoarea bunurilor declarate pentru anul 2015 nu depăşeşte suma veniturilor judecătoarei.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Dacă ”pachetul de integritate” va trece de Parlament, c...
Consilierii raionali, orăşeneşti şi cei săteşti vor trebui să depună declaraţii de avere şi interese, după adoptarea de către Parlament a pachetului de legi privind sistemul de integritate. Proiectele au fost votate recent la Guvern, fiind o restanţă a implementării Planului de Acţiuni pentru aplicarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.
Colectorii de declaraţii nu au respectat legea, iar CNI...
În cadrul fiecărei instituţii publice din ţară au fost desemnate persoane responsabile de colectarea, până la 31 martie, a declaraţiilor de avere şi de interese personale ale tuturor angajaţilor, subiecţi ai Legii privind declararea veniturilor şi proprietăţilor. După stocarea declaraţiilor, colectorii trebuiau să le expedieze Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) în termen de 20 de zile de la primire, împreună cu extrasul autentificat din registrul de evidenţă a declaraţiilor, precum şi informaţia privind încălcarea termenelor de declarare a veniturilor şi a proprietăţii. Anatolie Donciu, preşedintele CNI, susţine că 90 la sută dintre colectori nu au prezentat la Comisie documentul de evidenţă a declaraţiilor şi cel de încălcare a termenului declarării averii şi intereselor personale. Prin urmare, Donciu solicită sancţionarea acestora.
Președintele, îndemnat să țină cont de integritatea can...
Un grup de asociații obștești îl îndeamnă pe președintele Nicolae Timofti să nu se grăbească să numească în funcție 5 judecători, propuși de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în ședința de pe 17 septembrie. Într-un apel expediat Președinției, Centrul de Resurse Juridice, Asociația ”Promo-Lex” și alte asociații îi cer președintelui să verifice suplimentar integritatea candidaților Petru Harmaniuc, Lucia Bagrin, Corneliu Crețu, Maria Cozma, Natalia Berbec.
Procurorul Vasile Gherasimenco, salvat şi de judecători...
Magistraţii Judecătoriei Buiucani au dat dreptate procurorilor Anticorupţie care, sesizaţi de Comisia Naţională de Integritate (CNI) în aprilie 2014, au refuzat să pornească un dosar penal în cazul colegului lor de la Procuratura municipiului Chişinău, Vasile Gherasimenco. Omul legii a fost în vizorul Comisiei pentru că ar fi încercat să ascundă mai multe bunuri, inclusiv o casă cu două niveluri. „Corb la corb nu scoate ochii”, a comentat Victor Strătilă, vicepreşedintele CNI.