Echipament de circa zece milioane de lei, stocat în depozitul Centrului de Medicină Legală
Un set de echipament necesar pentru realizarea expertizei genetice, cumpărat de Centrul de Medicină Legală cu trei ani în urmă cu 9.8 milioane de lei, zace şi acum împachetat în depozit. Motivul - a fost cumpărat fără să fi fost planificat un spaţiu pentru amenajarea unui laborator.
Dotarea acestui centru cu echipament de efectuare a expertizelor medico-legale în pretinse cazuri de tortură a fost planificată încă în anul 2011. Astfel, potrivit Planului de acţiuni pentru implemenatrea Strategiei de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016, echipamentul ar fi trebuit să fie funcţional încă la sfârşitul anului 2014.
Aparatele au fost cumpărate cu 9,8 milioane de lei în anul 2013, dar nu sunt funcţionale nici astăzi, au constatat auditorii Curţii de Conturi. “De facto, echipamentul nu este funcţional timp de 3 ani, fiind depozitat, deoarece în prealabil factorii de decizie nu au verificat existenţa unor spaţii amenajate corespunzător pentru amplasarea laboratorului de expertiză genetică care să corespundă standardelor şi cerinţelor de funcţionare”, se spune în Raportul Curţii de Conturi.
Directorul CML spune că nu este obligat să răspundă despre cum au fost gestionaţi banii publici
Întrebat de ce a fost necesară procurarea echipamentului înainte de a pregăti spaţiul pentru laborator, directorul CML Valeri Sacviuc s-a arătat foarte iritat de întrebare. “Eu nu sunt obligat să vă răspund. Toate observaţiile făcute de auditori vor fi explicate. Doar atât vă pot spune: Republica Moldova va avea un astfel de laborator”, a explicat funcţionarul pentru Moldova Curată.
Auditorii au mai constatat că în spaţiul european, Republica Moldova este unica ţară care nu dispune de un asemenea echipament, iar astfel de expertize se efectuează în România. “Bunăoară, în perioada anilor 2014-2016, la solicitarea Procuraturii Generale, în România au fost efectuate cca 173 de expertize medico-legale, în mod gratuit, în baza dialogurilor colegiale. Funcţionarea unui astfel de echipament ar permite descoperirea crimelor deosebit de grave, de o rezonanţă majoră, precum şi ar reduce timpul de efectuare a acestor analize”, se mai menţionează în Raportul Curţii de Conturi.
Uniunea Europeană a finanţat majoritatea acţiunilor planificate în Strategie. Astfel, UE a decis să ofere un sprijin financiar de 60,0 mil. euro, inclusiv 58,2 mil. euro - sub formă de suport bugetar, şi 1,8 mil. euro – sub formă de asistenţă tehnică. Potrivit Acordului de finanţare, UE a mai scăzut din acest cuantum, iar mijloacele financiare au fost debursate în funcţie de gradul de utilizare a acestora.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Împrumut de zeci de mii de euro de la rude pentru procu...
Șeful secției combaterea traficului de persoane din cadrul Procuraturii Generale, Eduard Bulat, investește anual sute de mii de lei în construcția unui apartament, iar sumele depășesc veniturile sale oficiale. Este vorba despre un apartament dintr-un bloc situat pe strada Melestiu din capitală, în care au primit locuințe la jumătate de preţ mai mulţi procurori.
Judecători supăraţi pe jurnalişti
Unii judecători moldoveni răspund pe un ton agresiv atunci când sunt întrebaţi de către jurnalişti despre proprietăţile şi veniturile mari incluse în declaraţiile de avere. În timp ce unii experţi spun că magistraţii au nevoie de instruiri în domeniul comunicării, alţii sunt de părere că judecătorii sunt obligaţi prin lege să-şi declare averile şi să argumenteze provenienţa bunurilor scumpe pe care le posedă.
„Declaraţiile de integritate: între declararea intenţie...
Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul web www.moldovacurata.md, vă invită la masa rotundă „Declaraţiile de integritate: între declararea intenţiei şi confirmarea integrităţii”, care va avea loc joi, 11 februarie 2016, cu începere de la ora 14:30, în Sala de conferinţe a Hotelului "Jolly Alon" (mun. Chişinău, str. Maria Cebotari 37).
În structura CNI va fi şi un jurnalist. Cine şi cum îl...
Potrivit iniţiativei legislative de reformare a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), în componenţa acestei instituţii va fi creată o structură nouă, numită Consiliul de Integritate. Membri ai acestui Consiliu vor fi cinci reprezentanţi ai instituţiilor publice, unul din societatea civilă şi un jurnalist. Proiectul de lege prevede că jurnalistul va fi selectat de către Ministerul Justiţiei, însă unii jurişti şi reprezentanţi ai mass-media nu sunt de acord cu această modalitate de selectare.
