Finanțele partidelor din R. Moldova, ascunse de ochii alegătorilor
Pe nicio pagină web a partidelor politice parlamentare din ţara noastră nu sunt publicate rapoartele financiare anuale, unde cetăţenii să vadă care au fost veniturile şi cheltuielile planificate şi realizate de aceste partide în fiecare an. Deşi actuala Lege privind partidele politice nu prevede expres ca aceste rapoarte să fie făcute publice, unii experţi sunt de părere că partide ar trebui să-şi respecte electoratul şi să prezinte toată suma mijloacelor financiare care a fost acumulată pe parcursul unui an.
”Nu avem nimic de ascuns”
„Legea nu reglementează publicarea acestor rapoarte anuale pe paginile web ale partidelor. Dacă aveţi nevoie de ele, le puteţi lua de la sediul partidului nostru. Contabila vi le va pune la dispoziţie”. Aceasta a fost replica lui Victor Roşca, membrul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), atunci când a fost întrebat dacă partidul intenţionează să-şi facă public raportul financiar anual. Şi Boris Vieru, membru al Partidului Liberal (PL), afirmă că partidele politice sunt obligate să-şi facă publice rapoartele financiare doar în cadrul campaniilor electorale, nu şi cele anuale. La rândul său, Dumitru Diacov, preşedintele de onoare al Partidului Democrat (PD) din Moldova, recunoaşte că raportul financiar al partidului nu este făcut public pe pagina web a partidului, dar a specificat că acesta va fi plasat pe site. ”Voi vorbi cu contabila să-l publicăm, nu avem nimic de ascuns, trebuie să avem o activitate transparentă”, susţine preşedintele de onoare al PDM.
Mai multă transparenţă – mai puţine suspiciuni
Jurnalistul francez Jean-Marie este de părere că, indiferent dacă actualul cadru normativ prevede sau nu publicarea rapoartelor anuale ale partidelor, totuşi acestea ar fi bine să le prezinte publicului. „Un partid politic, fie el parlamentar sau extraparlamentar, va pierde încrederea cetăţenilor care l-au ales dacă nu manifestă o transparenţă a activităţii sale financiare. Dacă pe site-urile partidelor vor fi afişate contribuţiile şi cheltuielile anuale, vor fi reduse considerabil suspiciunile că acestea ar fi cheltuit sume foarte mari în timpul anului, dar şi în cadrul campaniilor electorale”, a declarat pentru Moldova Curată jurnalistul francez.
Potrivit Legii privind partidele politice, anual, până la 31 martie, partidele politice prezintă rapoartele financiare la Curtea de Conturi, la Ministerul Finanţelor şi la cel al Justiţiei. Curtea de Conturi verifică dacă partidele au gestionat corect subvenţiile primite de la bugetul de stat, iar Ministerul Finanţelor, prin intermediul structurilor subordonate, verifică restul veniturilor. Aşadar, actualul cadru legislativ privind partidele politice nu prevede ca acestea să-şi facă publice rapoartele financiare anuale.
Proiectul de lege care impune claritate şi transparenţă
Natalia Iuraşcu, directorul Centrului de instruire continuă în domeniul electoral, instituţie ce activează pe lângă Comisia Electorală Centrală (CEC), este de părere că, la momentul actual, partidele politice sunt mai puţin transparente în afara campaniilor electorale decât şi-ar dori alegătorii, mass-media, organizaţiile locale sau internaţionale. „Despre netransparenţa activităţii financiare a partidelor din R. Moldova este pomenit în toate rapoartele de observare ale OSCE, de aceea a fost necesar de elaborat un proiect de lege privind finanţarea partidelor politice în care să fie menţionat că acestea trebuie să-şi facă publică activitatea financiară anuală. Unul dintre obiectivele reformei finanţării partidelor a fost să aducă claritate și transparenţă la acest capitol şi anume prin publicarea rapoartelor anuale atât pe site-ul partidului politic, cât şi al CEC. Aceste rapoarte anuale, împreună cu opinia auditului independent după verificarea lor, vor fi disponibile pentru orice persoană interesată. Aceasta propunere a fost avizată pozitiv de toate organizaţiile care au expertizat proiectul de lege”, susţine Natalia Iuraş.
Potrivit proiectului de lege privind finanţarea partidelor politice în R. Moldova, informaţiile despre venituri şi cheltuieli, inclusiv identitatea donatorilor, vor fi plasate pe pagina oficială a CEC în termen de două săptămâni de la recepţionarea şi acceptarea lor, precum şi pe paginile web oficiale ale partidelor politice, în cazul existenţei acestora.
Lilia Zaharia, Asociaţia Presei Independente
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Victoria lui Ţuţu le va da bătăi de cap membrilor CNI
Victoria de săptămâna trecută pe ringul de kick-boxing a deputatului şi campionului mondial Constantin Ţuţu îi pune în dificultate pe membrii Comisie Naţionale de Integritate (CNI). Constantin Ţuţu este sigur că va primi o remunerare pentru munca depusă, însă nu ştie ce sumă anume. CNI însă nu are un răspuns cum poate fi calificat premiul bănesc pe care îl va primi acesta, deoarece, potrivit statutului de deputat, Ţuţu nu poate avea alte remunerări în afară de cele provenite din activitate didactică şi ştiinţifică.
Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii...
Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor.
Bugetari bogați candidează la șefia ANI
Doi dintre cei patru candidați la funcția de președinte și vicepreședinte al Autorității Naționale de Integritate dețin proprietăți de milioane de lei. Teodor Cârnaț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii care râvnește funcții de conducere la ANI, și-a cumpărat anul trecut o casă care valorează mai mult de 2 milioane de lei. În afară de aceasta, Cârnaț deține alte câteva imobile în municipiul Chișinău, pe care spune că le-a dobândit legal. O investigație realizată de reporterii Ziarului de Gardă arată că juristul Teodor Cârnaț deţine două imobile în cartierul Malina Mică şi altele două în centrul capitalei.
La Taraclia: tata - președinte, fiul - consilier raiona...
Chiril Tatarlî, președintele raionului Taraclia, vorbitor exclusiv de limbă rusă, a ajuns în fruntea raionului venind din domeniul privat. Totuși, nici el, nici familia sa nu deține vreo firmă. „Toată viața am activat în raionul Taraclia. La noi, acum, coaliția funcționează foarte bine, pentru că este o alianță pentru raion”, spune Tatarlî. În Consiliul Raional, pe listele PSRM, a ajuns și Alexandru Tatarlî, care este fiul președintelui raionului. Tatăl afirmă însă că acesta nu și-a dat votul pentru el, atunci când s-a votat candidatura sa la funcția de președinte, tocmai pentru a evita un eventual conflict de interese.