Interesele opace ale judecătorilor
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu face publice declaraţiile de interese personale ale judecătorilor, deşi legislaţia îl obligă să le plaseze pe pagina sa web. Experţii insistă ca instituţia trebuie să transparentizeze interesele judecătorilor.
Legea cu privire la CSM prevede ca pe pagina web a instituţiei să fie publicate declaraţiile judecătorilor cu privire la venituri şi proprietate, dar şi declaraţiile de interese personale. În prezent însă pe site-ul CSM sunt publicate doar declaraţiile de avere, însă cele de interese ale magistraţilor nu au fost făcute publice niciodată.
Deşi juriştii au atras atenţia încă acum doi ani asupra acestei probleme, CSM nu se grăbeşte să respecte prevederile legislative. „Într-un raport din 2013 am menţionat că pagina web nu conţine anumite informaţii pe care CSM este obligat să le publice. Printre acestea sunt declaraţiile de interese ale judecătorilor şi actele de control ale CSM privind activitatea instanţelor judecătoreşti. Constatăm că informaţia lipseşte. Recomandăm CSM să publice informaţia care nu este plasată pe site, fiindcă aceasta este o obligaţie prevăzută de lege”, a menţionat Ion Guzun, jurist la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), în cadrul prezentării documentului analitic „Organizarea şedinţelor şi transparenţa CSM – provocări şi perspective”.
CSM se plânge de muncă în zadar
CSM însă afirmă că scanarea declaraţiilor de interese personale presupune o muncă foarte mare, care, în opinia instituţiei, nu îşi are rostul. ”Care este sensul să publicăm aceste declaraţii? Am avut mult de muncă şi la publicarea declaraţiilor de avere, ascunderea datelor cu caracter personal, apoi plasarea lor pe site. Nu ştiu dacă vor fi publicate declaraţiile de interese personale. Am să discut cu membri CSM şi cu preşedintele şi vă voi spune care este poziţia lor. Nu am un răspuns acum”, a declarat pentru Moldova Curată Ioana Chironeţ, şefa aparatului CSM.
Menţionăm că pe site-ul CSM la rubrica „Declaraţii de avere” sunt doar declaraţiile de venituri şi proprietate ale judecătorilor de la instanţele de fond, ai celor de la curţile de apel, ai Curţii Supreme de Justiţie, dar şi ai membrilor CSM. Aici sunt publicate declaraţiile din anul 2008 şi până în anul 2014. Declaraţiile de interese lipsesc însă.
Ca şi în declaraţia de avere, în cea de interese personale subiectul indică pe propria răspundere informaţii privind activităţile profesionale retribuite; calitatea de fondator sau de membru în organele de conducere, administrare, revizie sau control în cadrul unor organizaţii necomerciale sau partide politice; calitatea de asociat sau acţionar al unui agent economic, al unei instituţii de credit, organizaţii de asigurare sau instituţii financiare. Totodată în declaraţia de interese personale sunt menţionate şi relaţiile declarantului cu organizaţiile internaţionale.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Membrii CNI despre averile lor verificate de deputaţi:...
Toţi cei cinci membri ai Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) deţin bunuri nedeclarate, se arată într-un raport al unei comisiei parlamentare speciale, mandatată să verifice declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale acestora. La rândul lor, membrii CNI au declarat pentru portalul „Moldova Curată” că la mijloc este doar o eroare şi că anterior au oferit deputaţilor explicaţii privind conturile bancare sau maşinile nedeclarate, care ar figura pe numele lor.
Şase notari publici, acuzaţi de legalizări de acte fals...
Ministrul Justiţiei Oleg Efrim a dispus efectuarea unui control rigid asupra a şase notari publici, bănuiţi că ar fi legalizat acte de stare civilă false. În cazul în care vor fi depistate nereguli, aceştia vor fi sanctionaţi disciplinar şi riscă să-şi piardă licenţa. Controlul va dura până la 23 august curent.
Miniștri cu firme de la PDM: Pavel Filip, Vladimir Botn...
Ministrul democrat Pavel Filip pare să fie sprijinit masiv de angajaţii din întreprinderile de stat subordonate ministerului pe care îl conduce, întrucât aproape 200 de angajaţi la ”Registru” au făcut donaţii de mii de lei în campania electorală a PDM. El însuși nu a donat nimic, deși are de unde, judecând după declarația de avere. Un alt ministru democrat, Vasile Botnari, are și el acumulate ceva bunuri, în afară de locuință. Victor Osipov este un reprezentant al PDM care revine în Guvern și care, la fel ca primii doi, are cote părți în mai multe firme, în special din domeniul media.
Au fost aleşi reprezentanţii societăţii civile în Consi...
Specialista în comunicare a Asociației Promo-Lex, Tatiana Pașcovschi și Dumitru Ţâra, fondatorul trustului media Realitatea, vor face parte din Consiliul de Integritate al Autorității Naționale de Integritate și vor reprezenta societatea civilă. Ei au fost aleși în bază de concurs dintr-un total de 7 candidați, de către o Comisie formată de Ministerul Justiției, din care au făcut parte reprezentanți ai Ministerului, ai Uniunii Avocaților și ai societății civile. Tatiana Pașcovschi a acumulat 24 de puncte, iar Dumitru Țâra 26 de puncte. Candidații au fost apreciați în baza CV-ului depus, al scrisorii de motivare și a interviului, care a cuprins 6 întrebări.
Situaţie de incompatibilitate „excepţională” la Hânceşt...
Şeful Direcţiei Situaţiei Excepţionale (DSE) din Hânceşti este fondatorul unei întreprinderi de comercializare a produselor farmaceutice veterinare. Concomitent cu funcţia pe care o deţine, acesta este şi consilier local în comuna Bobeica, acelaşi raion. Experţii susţin că, în cazul respectiv, este încălcat regimul incompatibilităţii, deoarece un funcţionar public nu poate deţine în acelaşi timp două funcţii: una executivă şi alta electivă.