JURNAL de CHISINAU: Găinăriile de la Bursuc
Timp de un deceniu au primit salarii pentru funcţia de directori ai Casei de cultură fără ca satul să aibă o casă de cultură. Acest lucru s-a întâmplat în satul Bursuc, raionul Nisporeni. Postul a fost ocupat timp de mai mulţi ani de soţia fostului primar, care lucra şi directoare de grădiniţă. Odată cu instalarea în funcţie a noului primar, în 2011, practica a fost perpetuată, directoare a aşa-numitei instituţii culturale a fost numită o angajată a primăriei care, până atunci, ocupase funcţia de asistent social.
În majoritatea satelor din Republica Moldova, există clădiri uriaşe, pentru reparaţia cărora au fost alocate sume enorme în perioada guvernării comuniste şi în care se mai investeşte şi în prezent. Rareori când îşi deschid uşile pentru desfăşurarea unei acţiuni culturale. Cu toate acestea, fiecare dintre aceste instituţii au cel puţin doi angajaţi: un director şi un paznic.
De regulă, aceştia încuie şi descuie uşile. La Bursuc, situaţia e şi mai absurdă, nici măcar cămin cultural nu există, dar funcţia de director al acestuia s-a păstrat. Actualul primar, Victor Rusu (PDM), spune că, la început, s-a mirat să vadă că există această funcţie în acte. Mai mult, în cazul fostului primar se întrevedea şi un conflict de interese, banii fiind ridicaţi de soţia lui.
„La început, m-a mirat, dar avem copii talentaţi care participă la diverse manifestări. Chiar dacă nu avem Casă de cultură, trebuia să se ocupe cineva şi de acest domeniu. Funcţia de director există de mai bine de două decenii. Casa de cultură a fost demolată în 2001. Chiar dacă cei de la raion se arătau nedumeriţi, ni se aloca bani şi, respectiv, am decis să păstrăm funcţia”, spune primarul.
Nereguli semnalate de Curtea de Conturi
„Dacă bani se alocă, de ce să nu fie valorificaţi?”, se întreabă şi secretara primăriei, Liliana Nani. „Sperăm, pe viitor, să fie construită şi la noi o casă de cultură”, mai spune ea. Totuşi funcţia de director a fost lichidată spre finele anului trecut, cu puţin timp înainte de un control al Curţii de conturi. Pe parcursul ultimilor doi ani, aşa-numiţii directori ai Casei de cultură, printre care şi fostul asistent social, au ridicat salarii care însumau circa 35 de mii de lei.
Solicitată de JURNAL, Claudia Cozer, soţia fostului primar al satului Bursuc, ne-a spus că, pe lângă funcţia de şefă de grădiniţă, a lucrat ca director la casa de cultură timp de 26 de ani. „Îmi mai rămăseseră câţiva ani până la pensie, de aceea, chiar dacă clădirea nu mai era, funcţia mi-a fost păstrată”, recunoaşte femeia, precizând că nu ridica banii degeaba, „ne întâlneam cu copiii la grădiniţă, la bibliotecă, organizam concerte de sărbători”, relatează ea activitatea desfăşurată pe moment cu acelaşi succes de profesorii de la gimnaziu şi educatorii de la grădiniţa din sat.
„Nicio cultură!”
Pentru nea Ion, un pensionar cu care ne întâlnim în preajma oficiului poştal, circa 600–700 de lei pentru o funcţie de director a unei instituţii care nu există e o sumă nu chiar mică. „Eu primesc 700 de lei pensie după o viaţă în care am muncit în colhoz. Banii aceştia nu ne ajung pentru nimic, dar noi am învăţat deja cum să-i cheltuim să ne ajungă. Dar cultura… Ce cultură se face azi? Tineretul ori pleacă, ori stă prin baruri. Nicio cultură”, ridică a lehamite din mână bătrânul. Artiştii, spune el, vin în campania electorală. „Doar atunci mai avem şi noi parte de câte un concert în mijlocul satului”, mai spune el.
Pe site-ul Ministerului Culturii lipsesc informaţiile privind gestionarea banilor destinaţi acestui domeniu pe parcursul ultimilor doi ani.
Svetlana COROBCEANU, JURNAL de Chişinău
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Neamuri de gradul întâi la primăria Ratuş
În primăria comunei Ratuş, raionul Teleneşti, soţul este primar, iar soţia deţine funcţia de perceptor fiscal. Specialiştii afirmă că un funcţionar nu poate exercita o funcţie publică, fiind în subordinea unei rude în cadrul aceleiaşi autorităţi publice. Primarul afirmă, la rândul lui, că i-ar încălca drepturile soţiei dacă ar concedia-o, fiindcă mai are puţin timp până să se pensioneze.
Licitație cu „dedicație” la Ialoveni
Direcția raională Ialoveni a Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a indicat până la milimetri, într-un anunț de achiziții publice, dimensiunile unei mașini care urma să fie cumpărată pentru instituție. Asta înseamnă că alți potențiali ofertanți, care vând mașini cu un milimetru mai lungi sau mai înalte, sunt automat eliminați din concurs. Experții spun că un astfel de anunț poate indica faptul că instituția și-a găsit deja obiectul care urmează să fie procurat, iar licitația se organizează de formă. Șeful Direcției ANSA Ialoveni respinge acuzația și afirmă că, de fapt, a fost o greșeală, provenită din neștiința de a întocmi anunțurile de achiziții.
Averea lui Serghei Nastas va fi verificată de CNI
Comisia Naţională de Integritate (CNI) a iniţiat un control pe numele lui Serghei Nastas, directorul general al Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”, care este suspectat că nu şi-a declarat toată averea. CNI s-a autosesizat pe baza unei investigaţii realizate de Moldova Curată, în care se relata că Nastas deţine o afacere în domeniul construcţiilor în capitala Spaniei, pe care nu a indicat-o în declaraţia de avere.
Pâine de la firma ginerelui
Circa 870 de copii care frecventează cele trei grădiniţe din oraşul Ialoveni sunt alimentaţi cu pâine de la brutăria gestionată de ginerele primarului oraşului. Alesul local susţine că el nu a fost membru al grupului de lucru atunci când a fost ales câştigătorul tenderului.
