La Soroca, președintele raionului este medic, cu trei apartamente și trei automobile
De profesie medic, președintele raionului Soroca, Mihai Mâțu, a condus în ultimii trei ani Spitalul Raional. Împreună cu soția sa, care lucrează în calitate de asistentă medicală în același spital, a adunat, din această postură, trei apartamente, trei terenuri și trei automobile.
În următorii patru ani raionul Soroca va fi condus de reprezentantul PLDM, Mihai Mâţu. El a fost ales cu votul a 18 consilieri, care au format o alianţă pro-europeană. Înainte de a fi votată conducerea raionului, la 14 iulie 2015, Victor Său, primar al orașului Soroca, a dat citire Acordului de creare a alianţei pro-europene, formată din fracţiunile PLDM, PDM, PPEM şi PL. „Acordul stipulează principiile de administrare publică a raionului de către reprezentanţii partidelor de orientare pro-europeană din cadrul Consiliului raional Soroca. Acestea sunt: unitatea de acţiuni a partenerilor de coaliţie, care va ghida actul local de guvernare, consolidarea societăţii, respectul pentru partenerii de coaliţie, respectarea principiului transparenţei, consensului şi spiritului consultativ în luarea deciziilor, soluţionarea acţiunilor în vederea asumării colective a actului de guvernare”, se menţionează în Acordul de constituire. În Consiliul Raional Soroca s-a format și activează și o altă alianță, minoritară, formată din consilierii din partea PCRM și cei ai Partidului Nostru, numită „Pro-Soroca”.
Medici cu trei apartamente
Mihai Mâţu este vicepreședintele Organizației Teritoriale a PLDM Soroca. El a deținut funcția de director al Spitalului Raional Soroca din anul 2012 și până în momentul în care a fost ales președinte de raion. Până în 2012 a lucrat medic în cabinetul de ultrasonogrofie. Soția sa, Maia, activează și astăzi în Spitalul Raional, fiind asistentă medicală în cabinetul de ultrasonogrofie.
Din anul 2000 și până în 2008 familia Mâțu a reușit să-și cumpere 3 apartamente în orașul Soroca. Primul are o suprafață de 65 de m.p. și a fost cumpărat în 2000. El are o valoare cadastrală de 40 de mii de lei. Cel de-al doilea, cu suprafața de 39 m.p., a fost cumpărat în 2005 și valoarează, conform evaluării cadastrale, 20 de mii de lei. Al treilea apartament, cumpărat de familia Mâțu în 2008, are o suprafață de 30 m.p. și o valoare cadastrală tot de 20 de mii de lei. Conform declarației cu privire la venituri și proprietate pe anul 2013, depusă de Mihai Mâțu la Comisia Națională de Integritate din postura de șef de spital, aflăm că, în acel an, a avut un salariu anual de 108 mii de lei, iar soția - de 51 de mii. În acea declarație, oficialul arată că deține trei terenuri, dintre care două agricole, pe care a declarat că le prelucrează singur, dar și un automobil de tip Nissan.
Anul trecut, și-a cumpărat mașină nouă
În declarația cu privire la venituri și proprietate pe anul 2014, Mâțu a indicat că a avut, anul trecut, un salariu anual de 158 mii de lei, adică puțin peste 13 mii de lei pe lună. În plus față de anul 2013, noul președinte al raionului Soroca a indicat alte două mijloace de transport, unul dintre ele fiind cumpărat în 2014 cu 50 de mii de lei. Pentru Moldova Curată, președintele raionului a explicat: „Anul trecut mi-am cumpărat un BMW, fabricat în 2005. De fapt am două mașini, sau mai bine zis, una. Una este vândută mai demult, însă fiind încă înregistrată pe numele meu, sunt obligat de lege s-o declar. O alta este a unui prieten, pe care o foloseam prin mandat, până să-mi cumpăr BMW-ul”.
Mihai Mâțu a indicat și un credit, în sumă de 30 mii de lei, pe care l-a contractat în 2013, dar nu l-a trecut în declarația pentru acel an. Nici Mihai Mâțu, nici soția sa nu dețin firme, fapt confirmat de informațiile de la Camera Înregistrării de Stat.
Solicitat de Moldova Curată, la scurt timp după alegerea în funcția de președinte de raion, Mihai Mâțu a declarat că și-a procurat toate proprietățile pe care le are din veniturile câştigate cinstit în 27 de ani de muncă și din banii de la rude, fără să specifice dacă este vorba despre împrumuturi sau donații. Anterior, întrebat de reporterii de la Adevărul Moldova despre apartamentele sale, Mâțu menționa: „Înainte să devin director, aveam un salariu de 3,5 mii de lei. Am primit o locuinţă mai demult, prin Cooperativa de Construcţii, şi am amenajat-o, timp de şapte ani, ca să pot locui acolo. În alt apartament locuieşte soacra mea. Al treilea apartament e, de fapt, o jumătate de casă, pe care am luat-o şubredă şi am amenajat-o, astfel încât să poată trăi socrul acolo“.
La Soroca, alianța pro-europeană funcționază
Totodată, pentru Moldova Curată, Mâțu a declarat că soția sa a fost angajată în aceeași perioadă când a fost și el angajat la spitalul raional. El afirmă că pe parcursul mandatului său de director nu s-a aflat în conflict de interese, deși soția îi era subordonată. „Ea lucra în cadrul unei secții și avea șeful ei de secție. În această perioadă nici n-am sancţionat-o, nici n-am promovat-o, cum a lucrat asistentă medicală, aşa şi lucrează. A primit o singură dată premiu, odată cu tot colectivul, când erau resurse pentru premiere”, a mai explicat Mihai Mâțu.
Anatolie Melnic, care reprezintă PCRM în Consiliul Raional, fiind deci în opoziție, ne-a spus că încă nu și-a format o opinie clară vis-a-vis de activitatea președintelui raionului și a coaliției pro-europene din Consiliu. „Ședințele au loc cam rar. Dar a fost o ședință la care s-a discutat bugetul în prima lectură. A fost „tot normal”. La rândul său, Mihai Mâțu afirmă că la Soroca, alianța majoritară pro-europeană funcționează ”pentru că se votează pentru interesele oamenilor”.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Primăriţa din Negreşti nu vrea ca să afle o ţară întrea...
Primăriţa comunei Negreşti din raionul Străşeni şi-a angajat fiica în funcţia de bibliotecar în cadrul bibliotecii din localitate, iar Comisia Naţională de Integritate (CNI) a iniţiat un control în legătură cu acest caz. Zinaida Panainte afirmă însă că fiica sa nu este funcţionar public şi nu e cazul unui control „ca să o ştie ţara întreagă”.
ANI i-a plătit 5 mii de lei despăgubire unui procuror s...
Procurorul sectorului Buiucani al capitalei, Igor Demciucin, a câştigat la Curtea Supremă de Justiţie litigiul împotriva Autorităţii Naţionale de Integritate, succesoarea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI). Instituţia a fost obligată să-i plătească procurorului un prejudiciu moral de 5 mii de lei, pentru că nu ar fi avut dreptate atunci când a constatat că omul legii a inclus date false în declaraţia de avere. Procurorul s-a plâns în instanţă că CNI i-ar fi lezat grav onoarea şi demnitatea şi a cerut de la actuala ANI un prejudiciu moral de 300 de mii de lei. Magistraţii au redus suma la 5 mii de lei.
Director de programe Transparency International Ucraina...
Viktor Nestulia, director de programe Transparency International Ucraina, a explicat în cadrul unui interviu pentru portalul Moldova Curată cum funcționează sistemul electronic de achiziții publice din țara sa, renumitul ProZorro, și cum s-a reușit economisirea unui miliard de euro odată cu implementarea lui. Un sistem similar este testat în prezent și în Republica Moldova, iar expertul ucrainean explică ce măsuri mai trebuie să aplice autoritățile de la Chișinău. În opinia lui, pe lângă un sistem transparent în domeniul achizițiilor publice, este important ca instituțiile de drept să fie eficiente.
Guvernul României a făcut legământ de integritate
Nu au fost implicați în conflicte de interese, nu au obținut avantaje materiale nejustificate, nu au fost informatori ai Securității. Sunt câteva dintre afirmațiile făcute pe propria răspundere de către cei 24 de membri ai noului Guvern al României, învestit la 17 noiembrie. Ei au semnat câte o declarație de integritate, al cărei formular a fost elaborat și propus pentru semnare de către platforma România Curată, care monitorizează integritatea funcționarilor publici și a aleșilor.
