Lipsa de transparență în procesele de privatizare și de achiziții publice îngrijorează societatea civilă
”În Republica Moldova avem o situație alarmantă, inadecvată și neconformă standardelor internaționale în ce privește asigurarea transparenței în procesul de achiziții publice și privatizare a proprietății statului. Acest lucru ridică la maxim riscul de corupție, duce la lipsa încasărilor la bugetul public, stimulează dezvoltarea competiției neloiale și a tendințelor monopoliste și, în ultimă instanţă, duce şi la majorarea prețurilor pentru consumatori", a declarat astăzi, în cadrul unei dezbateri publice, președintele Consiliului Național de Participare (CNP), Sergiu Ostaf.
În opinia sa, în ultimii 5 ani nu au fost înregistrate progrese în asigurarea transparenței proceselor de achiziții publice și de privatizare a bunurilor statului, iar responsabile de acest lucru ar fi ministerele Economiei și Finanțelor, Agenția Achiziții Publice și Agenția Proprietății Publice. ”În opinia noastră, toate privatizările care au avut loc fără respectarea legii cu privire la transparența decizională pot fi lovite de nulitate, iar contractele pot fi contestate în instanța de judecată ”, a spus Sergiu Ostaf.
Membrii CNP afirmă că în prezent există o ”asimetrie informațională” în ce privește publicarea informațiilor despre concursurile de achiziții publice și cele de privatizare, datele fiind publicate dispersat și incomplet, ceea ce face imposibilă urmărirea întregului proces. Acest lucru se întâmplă, mai afirmă membrii CNP, pentru că nu toți funcționarii înțeleg să se conducă expres de Legea cu privire la transparența decizională și acţionează doar după Legea achizițiilor publice și cea referitoare la privatizare.
”Actualmente sursa principală de informații despre achizițiile publice este portalul guvernamental tender.gov.md. Aici găsim doar informații despre procedurile inițiate și contractele încheiate. Lipsesc însă detaliile contractului sau descrierea obiectului. Nu sunt menționate la nicio etapă companiile care au participat la licitație, se indică doar câștigătorul. Nu sunt menționați fondatorii sau companiile afiliate întreprinderii câștigătoare. Și, cum această informație ulterior e mai greu de obținut, este imposibil de verificat dacă una și aceeași companie câștigă mai multe licitații la rând. În plus, pe tender.gov.md nu sunt publicate și informații despre licitațiile anunțate de administrațiile locale”, a spus Elena Terzi, membră a CNP.
În cazul procesului de privatizare a proprietății statului, membrii CNP spun că situația e și mai dificilă, întrucât legislația prevede doar două modalități de asigurare a transparenței - livrarea informației la solicitare și aflarea ei din raportul anual al Agenției Proprietății Publice. ”Singura informație disponibilă pe saitul Agenției Proprietății Publice este lista obiectelor propuse la privatizare pe ani. Listele participanților la concurs nu sunt disponibile, lipsesc listele agenților economici câștigători, clauzele contractelor etc. Astfel, așa se întâmplă că aflăm rezultatele licitațiilor post-factum, atunci când nu mai putem influența procesul cu nimic”, a mai spus Elena Terzi.
Președintele CNP, Sergiu Ostaf, spune că Guvernul ar putea elimina aceste lacune în câteva luni, întrucât nu este nevoie de suport financiar sau de modificări legislative. ”Este nevoie doar de voință politică și de existența unui mesaj clar din partea clasei politice precum că își dorește un nivel de transparență a achizițiilor publice similar celor din țările europene”, a concluzionat Sergiu Ostaf.
La dezbaterea publică „Promovarea transparenţei licitaţiilor publice şi privatizării bunurilor publice” au fost invitați și reprezentanți ai instituțiilor de stat responsabile de achizițiile publice, însă nimeni nu a răspuns invitației. Dezbaterea, organizată de Consiliul Naţional pentru Participare, Consiliul ONG, Alianţa Anticorupţie, Coaliţia pentru Alegeri Libere şi Corecte, face parte din campania de o săptămână „Numărătoarea inversă a angajamentelor nerealizate ale Guvernării: 7 zile – 7 priorităţi”. Portalul www.moldovacurata.md este partenerul campaniei.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Grefierul care a înlocuit într-un proces-verbal numele...
Eugeniu Garbuz, grefierul de la Judecătoria Chișinău, care a schimbat numele ”Plahotniuc” în ”Filat” în procesul-verbal de audiere a lui Veaceslav Platon încă nu a fost sancționat, deși a trecut jumătate de an de la descoperirea erorii. Vicepreședintele instanței a declarat, într-un răspuns expediat Asociației Presei Independente (API), că în acest caz a fost sesizată Comisia disciplinară din cadrul judecătoriei.
Candidații la funcțiile de președinte și vicepreședinte...
Persoanele care vor candida la funcțiile de președinte și vicepreședinte al Autorității Naționale de Integritate vor avea de trecut 3 probe: un test în scris, un interviu în fața membrilor CI, a cărui durată nu va trebui să depășească 45 de minute, și un test cu detectorul de minciuni. Sunt condiții prevăzute de proiectul Regulamentului privind desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de președinte și vicepreședinte al ANI, făcut public joi, 19 ianuarie. Potrivit documentului, rezultatul testului cu detectorul de minciuni „prezintă temei pentru inadmisibilitatea candidatului”.
Conflicte de interse soluționate prin divorț: o inițiat...
Primarul comunei Chițcanii Vechi din raionul Telenești, despre care Moldova Curată a scris acum trei ani, continuă să muncească în primărie împreună cu fosta soție, de care a divorțat pentru a soluționa conflictul de interese. Soția sa este perceptor fiscal. Chiar și așa, primarul afirmă că perceptorul fiscal nu are relație de subordonare cu primarul. Pentru că acesta nu este singurul caz în care unele cupluri au decis să divorțeze ca să soluționeze conflictul de interese, experții anticorupție spun că ar fi necesare modificări la legislație, astfel ca noțiunea de „persoane apropiate” să se refere și la foștii soți.
