Magistrați cu case de milioane
Cu venituri de circa zece mii de lei pe lună, mai toți judecătorii Curții Constituționale (CC) locuiesc în vile de sute de metri pătrați și țin în garaje mașini de lux. De cele mai multe ori, însă, proprietățile sunt înregistrate pe numele soțiilor sau ale soților.
An prosper pentru familia Tănase
Președintele Curții, Alexandru Tănase, nu are nimic în proprietate. Casa de 250 de m.p. estimată la 851 de mii de lei și „Lexus”-ul din 2009 sunt înscrise pe numele soției magistratului, Angelina Tănase.
Șomeră cu un an în urmă, în 2012 Angelina apare în declarația de avere a soțului său ca fiind salariată la cinci companii. Anul trecut, soția magistratului a lucrat director la ziarul ”Timpul de dimineață” de unde a ridicat un salariu de 107 mii de lei, administrator la o companie care prestează activități imobiliare și în care deține 50 la sută din acțiuni. De asemenea, aceasta a primit salariu de la două companii private, dar și de la SA „Moldtelecom”.
Tot în 2012, familia Tănase și-a vândut vechea mașină de marcă „Toyota” cu 400 de mii de lei și a cumpărat „Lexus”-usul a cărui valoare în documente este de 164 de mii de lei.
Alexandru Tănase a obținut anul trecut de la locul de bază de muncă un venit de 168 de mii de lei.
Vilele de milioane ale lui Răilean și Dolea
Nu sunt mai săraci nici colegii de serviciu ai lui Tănase. În declarația sa de avere pentru 2012, magistratul Petru Răilean indică o casă de 339 de m.p., estimată la 1,7 milioane de lei, și o livadă cu un ”vagon de lemn”. Răilean mai deține în proprietate un „Audi” din 1986, pentru care a plătit 1900 de dolari, iar soția acestuia are un depozit bancar în valoare de 60 de mii de lei.
În 2012, Petru Răilean a obținut din munca sa de judecător la Curtea Constituțională un venit de 139 de mii de lei și încă 84 de mii de lei din pensie.
Și proaspătul judecător al Curții, Igor Dolea, deține în proprietate o casă de locuit cu suprafața de 100 de m. p., evaluată la 1,5 milioane de lei, și o casă de 80 de m.p. în s. Navârneț, raionul Fălești. De asemenea, de câțiva ani, Dolea își mai construiește o casă în capitală. Imobilul de 150 m.p. este estimat la 1,2 milioane de lei.
Multimilionarul de la Curte
Declarația de avere a noului magistrat al Curții, Tudor Panțâru, încă nu a fost făcută publică. Dar în declarația de avere completată la 16 ianuarie 2013, în calitate de fost deputat al Parlamentului României, acesta indică un teren în localitatea Ciofliceni, judeţul Ilfov, România, cu o suprafaţă de 3 000 de m.p., un apartament de 138 de m.p. în București dobândit în 2007 și un autoturism de marca „Golf”, anul fabricației 2009.
Suma depozitelor sale în România era de 160 de mii de dolari, 259 de mii de lei româneşti și 35 de mii de euro. Într-o bancă din SUA, Tudor Panțâru mai deținea 50 de mii de dolari, dar și 240 de mii de euro în Franța. Magistratul mai arată că a împrumutat unor persoane fizice 309 mii de dolari și 100 de mii de euro.
Pulbere își ascunde ”palatul”
Un palat de toată frumusețea deține în proprietate și fostul judecător în demisie Dumitru Pulbere. Chiar dacă nu o indică în declarația de avere pentru anul 2012, jurnaliștii au reușit să afle că fostul preşedinte al Curţii Constituţionale locuieşte într-o casă impunătoare, care valorează pe piaţa imobiliară aproximativ un milion de dolari. Temelia vilei a fost pusă cu 400 de mii de lei acordaţi de Guvernul Tarlev în 2002 din fondul de rezervă al Executivului pentru ca Pulbere să-şi cumpere o locuinţă. Pe lângă terenurile cumpărate de la primărie, ex-judecătorul constituţional şi-a construit casa şi pe un teren ocupat ilegal, aflat în proprietatea mun. Chişinău.
În declarația pentru anul trecut, Pulbere indică salariul de 119 mii de lei obținut de el de la Curte, dar și salariul de 16 mii de lei primit de soția sa.
Pușcaș își vinde terenurile
Ex-judecătorul CC Victor Pușcaș deține în proprietate două case și un apartament. Una din case, de 104 m.p., acesta a procurat-o în 2011. Coincidență sau nu, dar cu jumătate de an înainte, la inițiativa lui Pușcaș, Curtea a decis să accepte ca obiect al controlului constituţional actele administrative cu caracter individual. Drept rezultat, a fost admisă sesizarea depusă de fostul președinte al Curții Supreme de Justiție, Ion Muruianu, privind ilegalitatea demiterii sale de către Parlament. Ulterior, Curtea l-a restabilit în funcție pe Muruianu. Presa a scris la acel moment că Pușcaș ar fi luat bani pentru această modificare, magistratul a respins însă acuzațiile.
Pe lângă această vilă, estimată la aproape 300 de mii de lei, Pușcaș mai deține în proprietate încă o casă, dobândită în 1995, și un apartament de 99,8 m.p., evaluat la 555 de mii de lei, cumpărat în 1992.
De asemenea, Pușcaș are în proprietate câteva terenuri: unul de 1,6 ha, cumpărat în 1995, și unul de 0,06 ha, obținut în 1999, și o mașină “Renault Megan” procurată în 2011 cu 77 de mii de lei.
La capitolul venituri, magistratul indică în declarația sa de avere pentru anul trecut salariul de 138 de mii de lei, pensia de 88 de mii de lei, salariul de conferențiar universitar de 43 de mii de lei, dar și venitul obținut din vânzarea unui lot de pământ (75 de mii de lei).
Femeile “modeste” de la CC
Puțin mai ”modest” trăiește fostul judecător al Curții Valeria Șterbeț. Aceasta indică în declarația de avere pentru anul trecut o vilă de 113 m.p., estimată la 292 mii de lei, un apartament de 86 m.p., cumpărat cu 390 de mii de lei, și un garaj de 16 m.p. care valorează 36 de mii de lei.
Șterbeț mai deține în proprietate două terenuri pomicole și o mașină “VAZ”, cumpărată cu 66 de mii de lei.
Veniturile familiei magistratului au avut mai multe surse în 2012: 110 mii de lei - salariul Valeriei Șterbeț de la Curtea Constituțională, 30 de mii de lei - salariul ei de la Institutul Național de Justiție, 95 de mii de lei - pensia judecătoarei. Soțul acesteia a adus anul trecut în bugetul familiei 67 de mii de lei, bani obținuți din pensie.
Cel mai sărac judecător al CC este Elena Safaleru. Ea indică în declarația de avere pentru 2012 doar un apartament de 65,9 m.p., a cărui valoare a fost estimată la 33 de mii de lei și salariul de 140 de mii de lei de la Curte, plus pensia de 78 de mii de lei.
Ilinca Vremea
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Ziarul de Gardă: Imperiul şi conexiunile lui Gofman, ce...
Mihail Gofman, şeful adjunct al Serviciului Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (SPCB), este unul dintre cei mai bogaţi angajaţi de la CNA. Oficial, a declarat o avere de 3,8 milioane de lei, însă în realitate averea sa ar fi de 10 ori mai mare. ZdG a identificat tranzacţiile dubioase pe care le-a făcut acesta la începutul anului 2013.
Clădire din Nucleul Istoric al Chișinăului, ”hăcuită” d...
Un edificiu din centrul capitalei, înscris în Registrul Monumentelor Istorice de categorie locală, este demolat în prezent, cu permisiunea autorităților, iar în locul lui se va ridica un bloc pentru oficii. Este vorba despre clădirea în care și-a avut anterior sediul Consiliul Coordonator al Audiovizualului, situată la intersecția străzilor Mihai Eminescu și Alexei Șciusev. Deși legislația națională interzice ca edificiile cu statut de monument istoric să fie înstrăinate, prin derogare de la lege, clădirea a ajuns din proprietatea statului în proprietatea unor firme fondate de persoane cu afaceri în domeniul cărnii.
Reparația unui drum din Ialoveni a eșuat din cauza uno...
Primul segment al şoselei de centură a oraşului Chişinău, Drumul R6M1- Ialoveni, cu o lungime de 6,5 kilometri, nu a fost reconstruit din cauza unor licitații suspectate de trucaj și a unui management defectuos al Administrației de Stat a Drumurilor. Compania bulgară selectată pentru reparația acestui drum, deși a făcut doar 1,37% din lucrări, a ridicat 673.000 de euro. Cei implicați în acest scandal se acuză reciproc, iar drumul creează pericole mari de accidente.
Milioane de lei ”conservate” în sistemul de canalizare...
Timp de doi ani, Primăriei comunei Dănceni din raionul Ialoveni i-au fost alocate peste 6,6 milioane de lei din Fondul Ecologic Național (FEN) pentru construcția sistemului de epurare și canalizare. Milioanele zac însă în pământ, fiind instalate doar țevile. Autoritățile Publice Locale (APL) din Dănceni spun că sistemul va fi funcțional când se vor găsi resursele necesare pentru finalizare, adică încă 15 milioane de lei. Între timp, Primăria Dănceni, dar și firma care s-a angajat să construiască sistemul, ”SRL “Levprocons”, sunt în atenția procurorilor anticorupție, ambele fiind învinuite de organizarea unui concurs public fictiv.
Conflicte de interese, protectionism și afaceri camufl...
Familia primarului PDM de la Bogzești, Telenești, Vasile Ozun, deține trei firme de construcții care câștigă constant contracte de zeci de milioane de lei la concursurile de achiziții publice. O firmă este trecută în acte pe numele său, una - pe al fiului și a treia - pe numele fostei soții. Recent Consiliul Concurenței le-a amenadat pe toate trei cu sute de mii de lei pentru înțelegeri de cartel. Amenzile însă nu au schimbat nimic. Cel puțin două firme continuă să participe împreună la concursurile publice de achiziții. O relație deosebită cele trei întreprinderi o au cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, unde memoria instituțională e scurtă. În anul 2016 una dintre firme a fost obligată de judecată să restituie banii pe care Ministerul îi plătise pentru proiectarea sediului Teatrului „Eugene Ionesco”, deoarece lucrările nu fuseseră executate. Acesta este temei de introducere a firmei în lista neagră a achizițiilor publice. Ministerul însă a uitat. În luna mai 2018 i-a încredințat două contracte de 32 de milioane de lei pentru reconstrucția unei instituții de învățământ. O altă firmă, cea a fiului, este singura care câștigă licitațiile pentru lucrări de construcție la Primăria Bogzești. Legea spune că o astfel de relație reprezintă conflict de interese.
Posibil conflict de interese la Căușeni: primăria orașu...
Primăria orașului Căușeni a încheiat în ultimii doi ani cu firmele administrate de soția primarului și de socrul acestuia contracte în valoare de aproape un milion de lei. Una dintre firme distrează copiii orașului, oferindu-le acces la tobogane, iar alta – prestează servicii pentru asigurarea iluminatului stradal. Achizițiile s-au făcut prin concursuri publice. Primarul susține că actele au fost avizate de Agenția Achiziții Publice și că astfel, tranzacțiile au fost calificate legale, însă a refuzat să ne ofere copiile dărilor de seamă ale concursurilor publice.