Magistraţi cu condamnări la Curtea Europeană, evaluaţi EXCELENT
Toţi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie notaţi până în prezent de Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor au fost „răsplătiţi” cu calificativul „excelent”, deşi majoritatea acestor magistraţi se fac vinovaţi de condamnările Republicii Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) în ultimii şase ani.
În perioada octombrie - noiembrie 2013, Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor, entitate de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a evaluat judecătorii de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ). Potrivit Regulamentului cu privire la criteriile, indicatorii şi procedura de evaluare a performanţelor judecătorilor, magistraţii sunt evaluaţi după trei criterii: cel al eficienţii activităţii, al calităţii activităţii şi al integrităţii profesionale. Documentul prevede că un judecător de la CSJ este apreciat cu maximum 90 de puncte. În funcţie de numărul de puncte acumulat, judecătorilor li se atribuie următoarele calificative: mai puţin de 40 de puncte - „insuficient”; de la 40 la 63 de puncte – „suficient”; de la 64 la 72 de puncte – „bine”, de la 73-81 puncte – „foarte bine”, iar magistraţii care acumulează în timpul evaluării de la 82 la 90 de puncte sunt răsplătiţi cu calificativul „excelent”.
Doar trei judecători de la CSJ nu au adoptat hotărâri ce ar fi încălcat prevederile CEDO
La capitolul integrităţii profesionale, judecătorul este evaluat după modul cum respectă etica profesională, lipsa abaterilor disciplinare, reputaţia profesională a magistratului şi lipsa violărilor Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) constatate de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO). În aceste sens, Colegiul examinează dacă, datorită judecătorilor, CtEDO nu a constatat o violare a CEDO printr-o hotărâre definitivă. De menţionat faptul că sunt luate în considerare hotărârile adoptate cu cel mult şase ani până la evaluare. Astfel, cei 27 de judecători de la CSJ evaluaţi în toamna trecută au susţinut „excelent” proba evaluării. Aceşti magistraţi sunt: Svetlana Novac; Nicolae Gordilă; Dumitru Visternicean; Ghenadie Nicolaev; Vladimir Timofti; Iurie Diaconu; Constantin Alerguş; Ion Arhiliuc; Andrei Harghel; Elena Covalenco; Constantin Gurschi; Iulia Sîrcu; Iurie Bejenaru; Ion Vîlcov; Sveatoslav Moldovan; Ala Cobăneanu; Tamara Chişca-Doneva; Galina Stratulat; Valeriu Doagă; Iuliana Oprea; Valentina Clevadî; Ion Corolevschi; Tatiana Răducanu; Nicolae Clima; Vera Macinskaia; Svetlana Filincova şi Mihai Poalelungi. Potrivit Hotărârilor Colegiului, doar 3 din cei 27 magistraţi de la CSJ cărora le-u fost evaluate performanţele nu au adoptat hotărâri care ar fi încălcat prevederile CEDO. Aceştia sunt: Iurie Diaconu, Ion Arhiliuc şi Elena Covalenco. Alţi trei judecători: preşedintele CSJ Mihai Poalelungi şi vicepreşedinţii Svetlana Filincova şi Constantin Gurschi nu au fost evaluaţi după criteriile stabilite pentru toţi judecătorii, deoarece preşedinţii şi vicepreşedinţii de instanţe din ţară sunt evaluaţi după alte criterii.
Deşi în baza unor decizii aprobate de cei 21 de judecători în ultimii şase ani CtEDO a condamnat Republica Moldova, performanţele acestora au fost apreciate de către Colegiu cu calificativul „excelent”. Galina Bostan, expertă anticorupţie, spune că este o problemă cu acest Colegiu de evaluare, dacă dă aşa calificative înalte pentru judecători „pătaţi”. „Dacă toţi magistraţii de la CSJ au performanţe profesionale excelente, atunci de ce avem atât de multe condamnări la CtEDO, pierderi ce găuresc bugetul statului? În cazul respectiv, cred că este o problemă cu acest Colegiu de evaluare a performanţelor judecătorilor”, afirmă experta.
La rândul său, Elena Belei, membră a Colegiului, susţine că judecătorilor de la CSJ le-au fost scăzute puncte pentru cauzele pierdute la CtEDO. „Sunt cauze care însă nu pot fi imputate judecătorilor, cum ar fi cele privind valoarea prejudiciului cerut de părţi. Atunci, reclamantul s-a adresat la Curte, nefiind de acord cu suma stabilită de judecătorii din ţară. Însă, indiferent de natura cauzelor pierdute la Curte, judecătorii au fost depunctaţi în procesul de evaluare”, susţine Elena Belei.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Procurorul general a dispus începerea urmăririi penale...
Procurorul general, Corneliu Gurin, a dispus începerea urmăririi penale în cazul unuia dintre subalternii săi. Este vorba despre Igor Balmuş, procurorul Secţiei control al executării pedepselor şi locurilor de detenţie din cadrul Direcţiei investigaţii generale a Procuraturii Generale. Decizia a fost luată după ce, în luna octombrie, membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) au sesizat oamenii legii pentru că în declaraţia pe venituri şi proprietăţi pentru anul 2013, Igor Balmuş nu a indicat un automobil de model Volkswagen Transporter, zece conturi bancare şi 35 de acţiuni la o întreprindere.
Î.S „Poșta Moldovei” ar putea plăti o amendă de până la...
La începutul lunii octombrie 2017, magistrații de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) au emis o decizie irevocabilă prin care au obligat Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” să ofere Asociaţiei Presei Independente (API) informații referitoare la concursurile de achiziții desfășurate pe parcursul anilor 2014-2016. Deși a trecut deja o lună, termen în care urma să furnizeze informația solicitată, „Poșta Moldovei” nu s-a conformat. În timp ce jurista întreprinderii afirmă că nu a primit încă decizia instanței, avocatul API susține că „Poșta Moldovei” ar putea fi obligată să execute în mod silit această decizie, totodată fiind sancționată contravențional pentru neexecutare.
Donaţii contraversate în raportul financiar al PDM
Două angajate ale primăriei comunei Mihăileni din raionul Briceni susţin că nu au dat niciun ban pentru finanțarea campaniei electorale a Partidului Democrat (PDM), chiar dacă figurează în Raportul financiar depus de PD la Comisia Electorală Centrală (CEC). Angajatele, care ar fi donat împreună 20 de mii de lei, au declarat pentru Moldova Curată că primarul a fost cel care le-a inclus în lista donatorilor. Alesul local afirmă că angajatele „spun prostii”.
Adriana Bețișor: un milion de lei câștigat la nuntă și...
Procurora din Procuratura Anticorupție Adriana Bețișor, care a condus urmărirea penală în dosarul de trafic de influență și luare de mită al fostului premier Vlad Filat, a declarat pentru anul 2015 un venit de peste un milion de lei obținut din donațiile care i-au fost făcute la nunta sa cu actualul șef interimar al Direcției Antifraudă a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, arată o investigație a jurnaliștilor de la Ziarul de Gardă, publicată joi, 7 iunie. Tot în anul 2015 ea a intrat în posesia unui autoturism Skoda Octavia nou, care valorează cel puțin 15 mii de euro. Adriana Bețișor a declarat pentru Ziarul de Gardă că acesta este un autoturism care aparține unei persoane aflate peste hotare, iar ea îl folosește prin mandat.
Miniștri bogați la Protecția Socială și Finanțe, dar im...
Ruxanda Glavan, noua ministră democrată a Muncii, Protecției Sociale și Familiei, locuiește într-o casă de lux, iar pe lângă asta deține, împreună cu soțul, două apartamente și trei autoturisme. Fiind medic de meserie, la vârsta de 26 de ani, Glavan gestiona deja propria companie, care înregistra venituri de milioane de lei. La Finanțe, Anatol Arapu are și el o bogată experiență de activitate în sectorul privat, averea fiindu-i pe măsura cîștigurilor. Spre deosebire de Glavan și Arapu, Natalia Gherman nu se poate lăuda cu averi și imobile luxoase, dacă judecăm după declarația de avere.
