Plagiat într-o sesizare depusă la CC: socialiștii au preluat pasaje din hotărâri ale Curții Constituționale din România
Fracțiunea din Parlament a socialiștilor, în frunte cu Igor Dodon și Zinaida Greceanâi, a depus o sesizare la Curtea Constituțională (CC) în care pasaje întregi sunt preluate din 3 hotărâri ale Curții Constituționale din România. Sesizarea se referă la articolul 153 din Codul Educației, adoptat în luna iulie 2014. Articolul prevede că directorilor instituțiilor de învățământ publice care, la data intrării în vigoare a Codului, au mai mult de 5 ani de aflare în funcție, să le fie desfăcute contractele și să fie organizate noi concursuri de angajare, la care ei să poată participa.
Socialiștii susțin cã o asemenea prevedere încalcã dreptul la muncã al persoanei, consfințit în Constituție, dar și Codul Muncii. O parte însă din argumentele pe care le aduc sunt preluate din trei hotãrâri ale Curții Constituționale de la București. De exemplu, acest pasaj de la pagina 26: ”Neretroactivitatea a devenit un principiu constituțional și deci nici legiuitorul nu poate adopta acte cu încãlcarea lui. Suntem în prezența unei reguli imperative de la care nu se poate deroga în materie civilã, ce intereseazã cauza de fațã, indiferent dacã este vorba de legi materiale sau legi procesuale. Deci, chiar și în ipoteza în care legiuitorul ar dori în mod justificat sã înlãture sau sã atenueze unele situații nedrepte, nu poate realiza acest lucru prin intermediul unei legi care sã aibã caracter retroactiv, ci trebuie sã caute mijloacele adecvate care sã nu vinã în contradicție cu acest principiu constituțional”, se regãsește și în Decizia din 9 martie 1994 a Curții Constituționale din România.
Și la paginile 27 și 28 ale sesizării Partidului Socialiștilor (PSRM) găsim bucăți preluate din alte două acte emise de Curtea Constituțională a României: Decizia CCR nr. 26 din 18 ianuarie 2012 și Decizia CCR nr. 26 din 18 ianuarie 2012.
Rodica Secrieru, secretar general al CC: ”Nu e prima dată”
Pentru cei care muncesc la Curtea Constituțională de la Chișinău o asemenea preluare de texte nu este o noutate. Rodica Secrieru, secretar general al Curții Constituționale, ne-a spus că a mai constatat asemenea cazuri, inclusiv în sesizările depuse de PSRM. Potrivit ei, când sunt utilizate pasaje din hotãrâri, inclusiv ale Curții Constituționale a României, nu se poate vorbi de plagiere, în sens juridic, deoarece aceste acte nu cad sub incidența protecției dreptului de autor. ”Legea nu interzice autorilor sesizãrii sã se «inspire» din jurisprudența altor curți constituționale, acest lucru nefiind de naturã sã influențeze în nici un fel soarta unei sesizãri. Pe de altã parte, mã bucur cã subiecții cu drept de sesizare mai citesc și jurisprudența constituționalã a altor state, iar PSRM nu are nici o aversiune fațã de Curtea Constituționalã a Romaniei”, ne-a spus Rodica Secrieru.
Mai mult, secretarul CC spune că nu este pentru prima dată când PSRM ”se inspiră” din alte surse. Drept exemple, ne-a adus o listă întreagă de sesizări: nr. 10a si 11a din 2015 pentru contestarea articolului 28 lit. b) din Legea cetateniei, sesizarile 54a si 57a/2014 pentru contestarea unor prevederi din Legea nr. 303 din 13 decembrie 2013 privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare, 39a si 56a/2014 privind modul de achitare a serviciilor comunale, 29a si 33a/2014 privind interzicerea votarii in baza pasapoartelor de tip ex-sovietic, 9a, 11a si 28a/2014 privind Regulamentul Parlamentului etc. Totuși, mai frecvente ar fi cazurile în care subiecții cu drept de sesizare ”copiază” sesizări deja înregistrate la Curtea Constituțională, mai spune secretarul general al CC. ”Acestea sunt mai frecvente și mai jenante. Am observat că, în anumite cazuri de rezonanță, probabil din lipsă de imaginație, unii subiecți cu drept de sesizare "fură" ideile altora, pentru a capta atenția publică. Această situație influențează soarta respectivei sesizări”, a explicat Rodica Secrieru.
Solicitat de Moldova Curată să comenteze bănuiala de ”plagiat”, Serviciul de presă al PSRM a promis că va veni cu o reacție, însă ulterior, timp de patru zile, nu am primit niciun răspuns. Curtea Constituțională urmează să se pronunțe asupra sesizării în maxim 6 luni de la data depunerii, adică de pe 4 martie 2014.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Chiar dacă am decizia definitivă a instanței de judecat...
Întrebare: Sunt locuitoare a mun. Bălți și timp de mai mulți ani am lucrat la o întreprindere locală. În anul 2012, la această întreprindere a început procesul de insolvabilitate, iar angajații au fost disponibilizați. Din această cauză nu mi-a fost achitat salariul în sumă de 15 000 de lei. Deși am cerut de nenumărate ori să fie achitată restanța salarială, solicitarea nu a fost satisfăcută. În situația respectivă, am acționat întreprinderea în judecată și am câștigat definitiv procesul chiar în prima instanță, deoarece partea vizată nu a contestat decizia instanței de fond. La scurt timp am prezentat executorului judecătoresc decizia instanței de judecată. Deși au trecut mai mult de doi ani de atunci, problema așa și nu a fost soluționată. Executorul judecătoresc mi-a comunicat că nu poate executa decizia, deoarece este o procedură mai complicată și necesită mai mult timp. Cum să procedez?
Șefa Trezoreriei de la Cantemir și-a depus mandatul de...
Încă un funcționar public și-a depus mandatul de consilier local, după ce a fost verificat de Comisia Națională de Integritate (CNI). Este vorba despre Tatiana Verdeș, fost șef-adjunct al Inspectoratului Fiscal Teritorial Cantemir, care deține în prezent funcția de șefă la Direcția Trezoreria Teritorială din Cantemir. Funcționara era până în prezent și consilier raional din partea Partidului Liberal Democrat, însă și-a depus mandatul după ce CNI a inițiat un control pe numele ei pentru incompatibilitate de funcții. Anterior, alți câțiva consilieri din diferite raioane au renunțat la mandate în favoarea funcțiilor publice în urma deciziilor CNI.
Inventariere cu bătaie la Primăria din Ciuciuleni?
Directoarea Casei de Cultură din satul Ciuciuleni, raionul Hânceşti, este acum internată la Spitalul de Urgenţă din municipiul Chişinău. Femeia susţine că a fost îmbrâncită de către primarul Gheorghe Grigoraş, a căzut, s-a lovit la cap, şi s-a ales cu o comoţie cerebrală. Primarul însă spune că directoarea ar simula totul.
Primăria oraşului Călaraşi a făcut achiziţii de la maga...
În anul 2013, Primăria oraşului Călăraşi a cumpărat un televizor, două fotolii şi un frigider de la magazinul primarului Nicolae Melnic, care a semnat trei contracte de achiziții a bunurilor de mică valoare în sumă totală de 13 900 lei. Primarul este fondatorul firmei SRL “Nicolae Melnic”, iar soţia sa, Natalia Melnic, administrator. Edilul motivează achiziţiile prin faptul că în oraşul Călăraşi nu erau la moment alte magazine de electrocasnice.
Guvernul României a făcut legământ de integritate
Nu au fost implicați în conflicte de interese, nu au obținut avantaje materiale nejustificate, nu au fost informatori ai Securității. Sunt câteva dintre afirmațiile făcute pe propria răspundere de către cei 24 de membri ai noului Guvern al României, învestit la 17 noiembrie. Ei au semnat câte o declarație de integritate, al cărei formular a fost elaborat și propus pentru semnare de către platforma România Curată, care monitorizează integritatea funcționarilor publici și a aleșilor.
TRANSPARENŢA INSTITUŢIILOR PUBLICE – UN IDEAL GREU DE A...
La mai bine de 15 ani de la intrarea în vigoare a legislaţiei privind liberul acces la informaţii de interes public, cele mai multe instituţii publice din România şi Republica Moldova încă nu îşi publică rapoartele anuale de activitate. Mai mult, deşi transparenţa decizională este reglementată în România din 2003 şi în Republica Moldova din 2008, există mari lacune în ceea ce priveşte participarea publică la actul decizional în ambele ţări, fapt cauzat nu numai de lipsa de înţelegere sau de capacitate de implicare a cetăţenilor şi organizaţiilor civice, ci şi de„închiderea” instituţiilor publice.